Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2015 cu un excedent de 0,33% din PIB estimat pentru anul în curs, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
În aceeași perioadă a anului trecut, rezultatul fusese de -0,46% din PIB, ceea ce arată o modificare foarte semnificativă în privința modului în care au fost gestionate finanțele publice.
Rezultatele excuției bugetare sunt prezentate mai jos, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat pentru anul în curs la 705 miliarde lei.
De subliniat, din perspectiva discuțiilor de modificare a Codului Fiscal, bugetul de stat reprezintă mai puțin de jumătate din cel general consolidat, atât pe partea de încasări (44%), cât și pe partea de cheltuieli (49,95%).
Practic, excedentul din ianuarie și februarie este echivalent cu excedentul bugetelor locale, care nu au beneficiat de fonduri încă de la început de an pentru a angaja lucrările necesare.
Important: prin contrast, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ( care ar trebui să fie la final echilibrat prin cerință legală) au fost pe deficit.
Deficit compensat în mare parte din raportul foarte mare între încasările și cheltuielile instituțiilor publice total sau parțial autofinanțate (care Nu au legătură nici cu TVA, nici cu impozitul pe venit, nici cu majoritatea schimbărilor prevăzute în proiectul de Cod Fiscal).
Destul de bizar, în contextul lipsurilor cu care se confruntă sistemul sanitar, apare excedentul Fondul național de asigurări de sănătate
În urma reducerii cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor sociale la angajator, gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate la Bugetul asigurărilor sociale de stat a scăzut de la 74% anul trecut la 61% în 2015, ceea ce arată că prin scăderea taxării angajatorilor nu s-a îmbunătățit colectarea, așa cum se spera.
În schimb, s-a ajuns ca subvențiile care trebuie acordate de la bugetul de stat pentru a acoperi ceea ce nu se încasează la bugetul asigurărilor sociale să reprezinte circa 40% din ceea ce se colectează cu destinație precisă pentru plata pensiilor.
Este o schimbare radicală față de anii 2006 – 2007, când subvențiile în acest scop au fost egale cu zero și nu au încărcat suplimentar alte impozite și taxe ( precum TVA sau accize).
Prin contrast, bugetul sănătății a a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 101%, față de 76% anul trecut. Rămâne neclar de ce s-a optat într-o asemenea manieră pentru diferențierea situațiilor între pensii și sănătate.
Care sănătate e mai bună decât toate și reprezintă o condiție preliminară pentru a-ți putea ridica pensia și în a nu o da pe doctori și medicamente.
Ajustările pe partea de cheltuieli au decis rezultatul
Pe partea de cheltuieli, s-a înregistrat o reducere de o jumătate de procent din PIB, care a contribuit într-o proporție decisivă la modificarea pozitivă a soldului execuției finanțelor publice.
Reducerea a fost difuză, o zecime de procent fiind câștigată la cheltuielile cu personalul și din recuperarea unor sume cheltuite în anii precdenți.
Tot cu câte o zecime de procent din PIB s-au redus cheltuielile cu bunuri și servicii ( -11% în termeni reali, ceea ce pare să arate o îmbunătățire a utilizării), subvențiile(-40,1%) și cheltuielile de capital ( -39,1%), în ultimele două cazuri fiind vorba despre o exagerare, plecată mai degrabă de la reticența în aprobarea utilizării fondurilor publice.
Protecția socială și-a păstrat procentajul în PIB la 1,7 și s-a majorat ușor în termeni reali (+4,5%).
Demn de reținut, sumele economisite în urma reducerii obligațiilor de plată a dobânzilor la creditele contractate de stat ( în urma îmbunătățirii ratingului de țară), se regăsesc în creșterea cofinanțării proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă. Adică au avut un dublu efect, puternic amplificat de banii externi.
Urmărește-ne pe Google News
