Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, face joi şi vineri, o vizită în România, potrivit unui comunicat al Alianţei Nord-Atlantice. Oficialul Alianţei Nord-Atlantice va avea întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Vizita lui Andes Fogh Rasmussen al Bucureşti are loc în contextul crizei din Ucraina şi la final de mandat la conducerea NATO.
Criza din Ucraina adus la o reformulare a politicii Alianţei şi la o prezenţă sporită în regiunea în care ne aflăm. Coordonatele exacte ale acestei politici sunt în curs de elaborare şi vor fi, cel mai probabil, comunicate la summit-ul NATO din toamna acestui an.
Totuşi, există suficiente indicii. NATO ia în calcul o prezenţă militară permanentă în statele membre din Europa de Est, a spus generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa.
„Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor dramatice din estul Ucrainei şi suntem îngrijoraţi de situaţia locuitorilor din regiune”, a afirmat generalul Breedlove, în urmă cu câteva săptămâni.
Întrebat dacă situaţia din Ucraina ar putea duce la o prezenţă militară permanentă a forţelor NATO în Europa de Est, el a răspuns: “Cred că trebuie să analizăm o astfel de posibilitate. Ar mai trebui să evaluăm disponibilitatea şi poziţionarea forţelor noastre, pentru a fi în stare să răspundem la această întrebare”.
Planurile NATO pentru Europa de Est
La apelurile aliaţilor din regiune– Polonia, ţările baltice şi România – , SUA au trimisîn ultimele luni mai multe nave de război în Marea Neagră, pentru exerciţii comune cu militarii bulgari şi români şi au suplimentat zborurile de patrulare asupra ţărilor baltice, Poloniei şi României.
Alţi membri ai NATO au oferit avioane şi nave pentru asigurarea protecţiei şi liniştirea aliaţilor din estul Europei.
Oficialii NATO nu au precizat câtă vreme vor fi toate aceste forţe suplimentate în estul Europei, însă a precizat că această desfăşurare de forţe nu va fi pe termen scurt, chiar dacă ea va fi periodic reanalizată.
- NATO ar putea suplimenta exerciţiile militare şi le-ar putea prelungi.
- NATO verifică şi vrea să îmbunătăţească timpul de reacţie rapidă al Forţei de reacţie a Aliantei, care include operaţiuni terestre, pe mare şi aeriene
- NATO a reluat dezbaterea referitor la resursele alocate apărării – din cauza crizei, bugetele de apărare au fost reduse, doar câteva dintre statele membre având un buget peste 2% din PIB.
Alianţa Nord-Atlantică a decis la începutul lunii aprilie suspendarea oricărei colaborări militare şi civile cu Rusia, în urma anexării Crimeei la Federaţie.
