Guvernul își schimbă filosofia în relaţia cu creditorii internaţionali

România intenționează să demareze discuțiile cu creditorii internaționali- FMI şi CE – pentru un nou acord de asistență încă din acest an, anunţă Bloomberg.

Intenţia anunţată Bloomberg de către ministrul de Finanţe Eugen Orlando Teodorovici, contrazice viziunea premierului Victor Ponta, care în trecut a anunţat, frecvent, că România nu ar mai avea nevoie de acorduri de acest tip datorită situaţiei economice bune a ţării.

(Citiţi şi: „Premierul Ponta, în mijlocul negocierilor cu FMI : ”Nu mai avem nevoie de un nou acord cu FMI”)

Din declaraţiile ministrului Finanţelor reiese că demersul unor posibile discuţii cu creditorii internaţionali survine ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice- PSD şi PNL.

Aceste discuţii se anunţă dificile în condiţiile în care ambele acorduri, cu FMI şi cu UE, sunt suspendate de facto din cauză că autorităţile române au ratat multe dintre obiectivele fixate prin memorandumurile de înţelegere semnate. Ultima neînţelegere majoră între părţi s-a consumat la momentul adoptării în guvern a proiectelor de Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală, care s-a produs fără discuţii prealabile cu partenerii internaţionali.

Noua abordare

Într-un interviu acordat joi pentru Bloomberg prezentat de Agerpres, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat că Guvernul de la București ar putea ajunge la un nou acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană în 2016, pentru a se proteja împotriva șocurilor de pe piață.

„România se poate descurca singură și nu avem nevoie de finanțare de la FMI dar ar fi o idee bună să avem un tip de acord flexibil ca o măsură de siguranță împotriva turbulențelor de pe piață. Costurile de finanțare sunt foarte mici în prezent, dar nu poți ști niciodată”, a declarat Eugen Teodorovici.

De menţionat că afirmaţiile lui Eugen Orlando Teodorovici vin la o zi după ce liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat că social democrații au cerut Guvernului să negocieze un acord, ideea fiind susținută și de copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

Începând din 2009 și până în prezent România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.

Nicio revizie a actualului acord cu UE nu s-a finalizat, iar la acordul cu FMI au fost finalizate doar primele 2 revizii, deşi acestea trebuia să fie făcute de 2 ori pe an.

La ultimul termen, în vară, FMI nici măcar nu a mai trimis în România misiunea proprie de evaluare şi s-a bazat pe documentele experţilor UE în propria decizie cu privire la acordul în derulare cu România. Misiunea UE a plecat din ţară înainte de termenul programat, după ce au aflat de pe contrul de Facebook al premierului că a doua zi Guvernul va adopta noi legi ale fiscalităţii.

(Citiţi şi: „Ministrul de Finanțe Teodorovici anunță eșecul negocierilor cu FMI și Comisia. Problema va fi pusă la Ecofin”)

Experţii UE au întocmit un raport de evaluare pe care l-au înaintat ECOFIN, concluziile din document determinându-l pe vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, să anunţe că acest acord este „ieşit din cadru”.

(Citiţi şi: „Decizie Ecofin: Acordul cu România este “ieşit din cadru”. Realitatea paralelă a ministrului Finanţelor şi principalele restanţe”)

Formula diplomatică utilizată de vicepreşedintele Dombrovskis le-a dat premierului Ponta şi ministrului Teodorovici posibilitatea să ascundă evidenţa. „Acordul nu este suspendat, ci doar va expira la finele acestei luni. Acest lucru nu ne împiedică să încheiem un nou acord cu creditorii”, afirmă în continuare ministrul de Finanțe.

Pe data de 17 iulie, Eugen Orlando Teodorovici afirma, citat de Agerpres, în ceea ce privește posibilitatea încheierii unui nou acord cu Comisia Europeană: „Încă nu s-a discutat, dar ar putea fi analizată după ce acesta se va finaliza”.

Acordurile în derulare cu FMI şi CE au, fiecare, o valoare de două miliarde de euro. Autoritățile de la București nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare.

Aranjamentul cu creditorul european a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni, cel cu FMI o lună mai târziu.