“România este ieşită din cadrul Acordului de finanţare preventivă pe termen mediu încheiat cu Comisia Europeană”, a anunţat marţi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Anunţul a fost făcut după reuniunea ECOFIN în care s-au discutat recomandările echipei de experţi trimisă la Bucureşti pentru evaluarea acestui acord.
O constatare similară urmează să fie anunţată şi de FMI, care în primăvara acestui an nu şi-a mai trimis la Bucureşti propria echipă de experţi pentru evaluarea stadiului acordului similar pe care Fondul îl derulează cu România.
Acordul cu FMI expiră pe 27 septembrie, cel cu Comisia Europeană pe 30 septembrie.
Anunţul vicepreşedintelui Dombrovskis
“În ceea ce priveşte situaţia din România, iată care sunt îngrijorările noastre: acordul este încă o dată ieşit din cadru şi încă o dată nu am reuşit o revizuire a acestuia.
În perioada actualului acord, la fel ca în cadrul celui precedent, s-au înregistrat câteva progrese – România se bucură de o bună creştere economică, balanţa bugetară s-a înscris până acum în MTO şi s-au implementat câteva reforme structurale. Au existat, deci, evoluţii pozitive.
Însă, din păcate, acum trebuie spus că în evoluţia politicilor fiscale observăm deviaţii clare: planul guvernului de a reduce TVA cu 5 pp în paralel cu reducerea altor taxe.
Estimăm că bugetul României va înregistra în 2016 un deficit de 3% din PIB, iar în această perioadă complicată estimăm că este îngrijorător să vedem o creştere rapidă a deficitului.
Am împărtăşit îngrijorările noastre autorităţilor române. Acordul expiră în luna septembrie, deci încă recomandăm autorităţilor române să folosească timpul rămas pentru adoptarea reformelor necesare.
Însă, aşa cum am menţionat la început, programul cu România este ieşit din cadru.”
(N.red: sublinierile aparțin redacției)
Realităţile nerostite
România are în derulare acorduri preventive (4 miliarde de euro în total ca “plasă de siguranţă”) cu FMI şi cu Comisia Europeană, iar echipele de experţi ale celor două instituţii trebuia să sosească în România pentru revizii ale acordurilor de două ori pe an.
Surse apropiate negocierilor au declarat cursdeguvernare.ro că nici FMI, nici Comisia Europeană nu au reuşit să finalizeze vreo revizie din cele patru obligatorii din cauza faptului că autorităţile române au tergiversat punerea în aplicare a unor recomandări din memorandumurile semnate.
La ultimul termen, FMI nici nu şi-a mai trimis echipa la Bucureşti considerând că experţii săi nu pot găsi alte realităţi decât omologii de la Bruxelles, urmând să folosescă în procesul decizional opiniile echipei de experţi a Comisei Europene.
Aceasta a sosit în România pentru discuţii la mijlocul lunii iunie şi a plecat, fără ca şeful delegaţiei să facă declaraţii, cu 4 zile înainte de data planificată iniţial considerând, spun sursele cursdeguvernare.ro, că “nu are niciun rost să cheltuiască la Bucureşti banii contribuabililor europeni”.
Lăsând la o parte “restanţele” din acord, principalul motiv al plecării intempestive l-a constituit decizia de scădere a TVA concomitent cu scăderea altor impozite, decizie pe care niciun oficial român nu le-a comunicat-o oficial experţilor CE, aceştia aflând din postarea de pe Facebook a premierului Ponta că Parlamentul va vota noul Cod fiscal.
Ministrul de Finanţe e optimist
Ministrul de Finanţe, Eugen Orlando Teodorovici, care a participat marţi la reuniunea Ecofin, a declarat pentru postul public de televiziune: “Mi-am exprimat intenţia ca toate angajamentele noastre să rămână în picioare. Acordul nu se suspendă, sperăm ca până la finalul lunii septembrie toate angajamentele să fie îndeplinite.”
Ministrul Teodorovici admite o singură problemă rămasă “neclarificată” cu Comisia Europeană: impactul bugetar al Codului fiscal.
(Citiţi şi: “Ministrul de Finanțe Teodorovici anunță eșecul negocierilor cu FMI și Comisia. Problema va fi pusă la Ecofin”)
În primul rând: actualul ministru de Finanţe pare singurul care se străduieşte să menţină, fie și doar la modul declarativ, o relaţie contractuală cu Comisia Europeană în condiţiile în care mai mulţi oficiali români, începând cu fostul ministru Liviu Voinea şi terminând cu actualul premier Victor Ponta au declarat în repetate rânduri că România nu mai are nevoie de acorduri cu FMI sau cu Comisia Europeană.
În al doilea rînd: reacţia lui Eugen Orlando Teodorovici este una pur politică atunci când afirmă că singurul punct de divergenţă este dat de interpretarea diferită a impactului reducerilor de taxe şi impozite conţinute de Codul fiscal.
În ceea ce priveşte deficitul, dezacordul practic nu există :
- Prin vocea lui Valdis Dombrovskis, Comisia Europeană a repetat marţi că estimează acest impact la 3% din PIB.
- Ce spunea ministrul de Finanţe înaintea votării în Parlament a Codului fiscal: “Acest Cod fiscal ne duce dincolo de angajamentul asumat de menţinere a unui deficit pentru 2016, dar important este ca acest deficit să fie ţinut sub 3% pentru a nu intra într-o procedură de deficit excesiv cu cei de la Comisia Europeană. România a luat decizia de depăşire temporară a acestui angajament, pentru o reducere estimată astăzi de la 2,8-2,9 %.”
(Citiţi şi: “O radiografie de Ionuț Dumitru / Când logica politică bate logica economică – capcana prociclicității”)
Dacă acesta este singurul punct de dezacord, în cele ce urmează.
Principalele restanţe ale României, potrivit Memorandumul de înţelegere
Anexa 1 a Memorandumul de înţelegere dintre România şi Comisia Europeană conţine o listă de 49 de obligaţii asumate, prin semnătură, de premierul Victor Ponta, de ministrul Finanţelor de la acea dată, Daniel Chiţoiu, de ministrul delegat pentru Buget de la acea dată, Liviu Voinea, şi de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Descărcaţi AICI Memorandumul cu Comisia Europeană
Din lista de 49 de obligaţii, aşa cum spunea şi vicepreşedintele Comisiei Ruropene Valdis Dombrovskis, o parte au fost îndeplinite. Altele nu:
- Atingerea obiectivului MTO de deficit structural de 1% din PIB în 2015 şi menţinerea acesteia în viitor
- Vânzarea acţiunilor deţinute de stat la: Romgaz, Hidroelectrica, Oltenia, Nuclearelectrica, Electrica şi CFR Marfă
- Reorganizarea şi raţionalizarea reţelei spitaliceşti
- Asigurarea bunei guvernanţe corporative în companiile de stat astfel încât acestea să nu mai înregistreze pierderi şi datorii
Important: Rămâne un mister cum pot fi rezolvate în următoarele 2 luni restanțele nu doar ignorate, ci și contestate de guvern în ultimii 2 ani.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Incerc sa aflu raspunsul la, in fapt – o singura, intrebare:
– ce relevanta au viitoarele ,,cifre” macroeconomice (pentru 2016 si dupa) pentru un acord care expira pe 27, respectiv 30 septembrie anul curent?;
– daca, presupunem ca ipoteza de lucru, nu inainte, ci numai dupa ce va fi fost expirat acordul pe 27, respectiv 30 septembrie anul curent, ar fi fost adoptat Codul Fiscal in forma criticata: ar mai fi fost considerat ,,deraiat”acordul?
Romania are crestere economica iar scaderea TVA va consolida aceasta crestere. Aceasta este o masura liberala si va porni si mai tare motorul economiei si competivitatea Romaniei la export.
Politicienii populari au cea mai slaba intelegere a economiei iar masurile sustinute de ei nu au facut decat sa franeze economia Romaniei.
Nu mai avem nevoie de acord cu ei.
Toti Prim-ministrii buni care au avut crestere economica au ajuns la aceeasi concluzie
Daca retetele FMI si ale CE sunt infailibile, de ce orice tara care a putut a renuntat imediat ce a fost posibil sa mai prelungeasca acordurile cu FMI ?
De exemplu Cehia, care numai „indisciplinata” nu poate fi considerata
Ca sa-l citez pe ministrul portighez de finante citat si el de ZF: „Ne-a, castigat dreptul sa nu fim de acord cu FMI”.
Deci oricine poate, ia imediat masuri economice contrare cerintelor FMI si ale CE, si bine face daca vrea crestere economica.
NICIODATA retetele FMI cu au dus la crestere economica ci doar au stabilitzat economia, in cel mai bun caz.
Dupa ce ai stabilizat economia, TREBUIE sa iei masuri de crestere indiferent daca astea plac sau nu FMI si CE