Premierul Victor Ponta a declarat la realitatea.net, că România nu mai are nevoie să încheie un nou acord cu FMI.
Cum actualul acord este încheiat în realitate cu ceea ce numim “Troica creditorilor” (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană), din declaraţie rezultă că guvernul renunţă practic la finanţări provenite de la FMI şi BM, fiind implicit eliberat de constrângerile privind agenda concreată a politicilor economice negociate cu aceste organisme financiare internaţionale.
Asta nu înseamnă că viitoarele desene bugetare pot fi făcute după calcule politice interne pentru că România va rămâne în continuare legată de angajamente economice asumate în faţa Comisiei Europene, comisie care, în negocierile cu România are “cele mai dificile şi mai rigide poziţii”, după cumafirmă premierul Victor Ponta.
Mizele posibilei renunţări
Într-o analiză publicată de cursdeguvernare.ro, Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al Guvernatorului BNR, furniza argumente în favoarea continuării relaţiei cu troica.
(Citiţi şi: “Lucian Croitoru / De ce e nevoie de un nou acord cu FMI”)
Există încă şi argumente pentru renunţarea la acord, care au la bază optimismul generat de cifrele creşterii economice.
(Citiţi şi: „Un nou acord cu FMI? Argumentele pro şi contra din economia reală”)
Perspectivele diferite cu care privesc FMI şi Comisia Europeană construcţia bugetară a României pot contura o viziune asupra intenţiilor de viitor ale premierului Ponta- în vreme ce reprezentanţii CE sunt interesaţi de rezultatele macro, respectiv lasă libertate de mişcare guvernului în interiorul unor ţinte agreate de comun, reprezentanţii FMI au solicitări precise legate de restructurarea economiei, de guvernanţă corporativă.
În fapt, scrisorile de intenţie semnate cu FMI de-a lungul anilor au reprezentat adevăratele programe de guvernare ale României. În condiţiile în care renunţă la a semna un nou acord, mişcarea poate fi interpretată ca disponibilitate a lui Victor Ponta de a rezolva problemele economiei mai degrabă “din pix” decât prin restructurare şi reformă.
De reţinut- anul 2015 se anunță deja ca un vârf al obligaţiilor de plată din principalul datoriei către FMI-UE-BM, ce însumează 1,6 miliarde de euro, aproape egalul obligațiilor achitate în 2013 şi 2014.
Declaraţia premierului
“Cu FMI lucrurile stau în felul următor. Se încheie acordul în 2015, nu mai avem nevoie de un nou acord pentru că chiar suntem o economie mult mai solidă și fiscal-bugetar stăm foarte bine. Din ce în ce mai mult, pozițiile cele mai dificile, mai rigide, sunt ale Comisiei Europene nu ale FMI. Or, Comisia Europeană rămâne după ce nu mai avem acordul, iar ceea ce pe mine mă deranjează, și cred că e o mare slăbiciune a României care poate fi îndreptată din ianuarie, este faptul că noi nu avem nicio influență pe plan european. Adică, Franța face deficit 4.7, face la anul 4.8. Polonia, în faimosul MTO, și-a făcut restructurarea deficitului pe o perioadă mult mai lungă decât România deși sunt mai puternici economic. Noi nu am existat și nu existăm nici azi. Dintr- uriașă slăbiciune. Eu nu stau la masă. De fiecare dată mi-am sunat prietenii premieri să-i întreb ce s-a discutat la Consiliul European. Vă dau un exemplu. Cred că acum, pe 17-18, e Consiliu. Se discută lucruri importante: faimosul plan al lui Junker, cu 300 de miliarde, care nu există deocamdată, se discută problema de ce unora le dai voie nu să iasă din MTO, ci să iasă din 3%. Noi suntem pe locul doi după Germania, la reducerea deficitului. Pe 17-18 nu o să fie nici președintele Iohannis, nici eu care trebuie să aplic. O să fie un domn care de acolo pleacă direct acasă. Noi suntem țara cea mai divizată pe plan european. Nu am fost niciodată uniți”, a spus Victor Ponta la realitatea.net.
Acordul cu FMI – practic, suspendat din primăvara 2014
România are în derulare un acord pentru perioada 2013-2015, în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană. Acordul este unul de tip preventiv, încheiat cu scopul de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
În luna martie 2014, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Sosiţi în iunie 2014 la Bucureşti pentru o a treia evaluare, experţii internaţionali au plecat din România fără un raport de evaluare din cauza controverselor legate de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.
Iniţial, urma ca experţii să revină în România în iulie sau august pentru o nouă rundă de negocieri. Pe fondul intensificării acţiunilor de precampanie electorale intreprinse de guvern, FMI amână pentru noiembrie următoarea vizită.
În schimb, în premieră pentru relaţiile României cu troica creditorilor, reprezentanţii guvernului şi cei ai BNR au fost solicitaţi pentru discuţii la Bruxelles, care s-au derulat la mijlocul lunii septembrie, iar rezultatul discuţiilor nu a fost făcut public.
Pe 12 noiembrie însă, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria declara la Sofia: “Există un angajament din partea României să continue consolidarea situaţiei fiscale. Aşteptăm ca acest angajament să fie respectat. A fost făcut un efort atât de mare pentru ca economia să devină mai puternică şi mai rezistentă la şocuri, prin această stabilitate sporită rezultată din faptul că starea conturilor bugetare este mult mai bună decât în urmă cu şase ani. În acest condiţii, credem că este extrem de important pentru România să nu pună în pericol acest progres considerabil”.
