Cilindrul din aliaj de platină şi iridiu denumit Prototipul Internaţional al Kilogramului, care este încă din 1889 etalonul unităţii de măsură pentru masă, a fost înlocuit, cu o formulă ştiinţifică.
Reprezentanţi din peste 50 de ţări reuniţi la Versailles, lângă Paris, au aprobat în unanimitate redefinirea unităţii internaţionale de măsură pentru masă, kilogramul, potrivit DPA, citată de Agerpres.
Decizia a fost luată la Conferinţa generală pentru greutăţi şi măsuri au aprobat în unanimitate și alte noi definiţii pentru Sistemul Internaţional de unităţi de măsură (SI).
Noua unitate internaţională de măsură a masei va intra în vigoare la data de 20 mai 2019 și va fi definită cu o formulă pe baza constantei lui Planck, care exprimă, în fizica cuantică, relaţia dintre energie şi frecvenţa unor particule precum fotonii.
Încă din 2015, balanța NIST-4 Kibble măsoară constanta lui Planck la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din Gaithersburg, Maryland, acu o precizie de 13 părți per miliard obținută în 2017.
Noua definiţie aduce kilogramul în rând cu metrul, care până în 1960 avea la bază prototipul tot un etalon confecţionat din metal, dar care acum este măsurat cu ajutorul vitezei luminii în vid.
Kilogramul „greu”
Etalonul clasic al kilogramului și-a pierdut din credibilitate (printre altele) din cauza acumulării de oridinul zecilor de micrograme de particule de carbon și mercur, înciuda măsurilor de conservare și curățire.
Masa suplimentară este considerabilă pentru tehnologiile de înaltă precizie, în special când este vorba de materiale radioactive.
Noua definiție este menită să asigure un consens al oamenilor de știință .
Redefinirea etaloanelor
Trei dintre cele şapte unităţi de măsură de bază din sistemul internaţional – molul, care măsoară cantitatea de substanţă, kelvinul, care măsoară temperatura, amperul, care măsoară curentul electric – sunt, de asemenea, redefinite pe baza unor constante fizice fundamentale.
Candela, care măsoară intensitatea luminii, şi secunda, unitate de bază pentru timp, au fost, de asemenea, recalculate – asemenea metrului – pe baza unor constante.
„Astăzi marcăm un punct de cotitură în definiţia unităţilor din sistemul internaţional”, a spus Sebastien Candel, preşedintele Academiei Franceze de Ştiinţe, în deschiderea şedinţei care a aprobat revizuirea.
Oamenii de ştiinţă spun că noile standarde vor fi mai stabile şi vor permite măsurători mai precise în domenii precum industria farmaceutică sau cercetarea care vizează schimbările climatice.
Prototipul Internaţional al Kilogramului, un cilindru cu dimensiunile 39 de milimetri lăţime şi 39 de milimetri înălţime, era păstrat cu grijă, încă din 1889, la Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (BIPM), în apropiere de Paris.
Ca seiful în care este păstrat să poată fi deschis era necesară prezenţa tuturor celor trei oficiali care deţineau câte o cheie.
În ciuda acestor măsuri de siguranţă, masa etalonului şi masa copiilor sale oficiale din alte părţi ale lumii pe baza cărora erau calibrate alte etaloane, au prezentat mici diferenţe de-a lungul timpului. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească o explicaţie pentru acest lucru.
În 1977, William Phillips, un fizician laureat al premiului Nobel, a adus cu sine pe scena unei conferinţe Prototipul Internaţional al Kilogramului, argumentând necesitatea redefinirii sale.
„Dacă aş ţine în mâini adevăratul kilogram, atunci amprentele depuse pe acest kilogram i-ar creşte masa, dar, bineînţeles, nu îi poate creşte masa pentru că acesta este, prin definiţie, un kilogram”, le-a spus cercetătorul celor prezenţi adăugând: „Asta ar însemna că voi toţi aţi fi mai slabi!”
Valorile existente ale kilogramului şi ale altor unităţi redefinite nu se vor schimba. Noile definiţii, care vor intra în vigoare în luna mai, au fost calculate pentru a le păstra neschimbate.
Urmărește-ne pe Google News
