Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care modifică stema României, reașezând coroana pe capul acvilei de aur. Această intervenție heraldică va implica modificarea în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. De asemenea, vor trebui schimbate și monedele și bancnotele
Până atunci, cele două modele de stemă și de sigiliu pot fi folosite în continuare, în paralel.
Monedele şi bancnotele emise până acum de Banca Naţională a României vor continua să circule şi după 2018, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.
„Readucerea coroanei pe capul Acvilei din stema țării are un rol moral, educativ și demonstrativ, pe de o parte, iar pe de altă parte, dezbaterea publică asupra Stemei Naționale readuce în actualitate valorile și simbolurile pe care le reprezintă”, precizează inițiatorul, deputatul PNL Grigore Crăciunescu, în expunerea de motive a legii.
Proiectul a fost semnat de mai mulți parlamentari liberali, social-democrați și ALDE.
Coroana de oțel
Coroana este făcută de elevi și soldați meseriași ai Arsenalului Armatei din București, din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna în 1877.
Regele a ales oțelul în locul aurului pentru a simboliza vitejia ostașilor în Războiul de Independență.
Coroana se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, perle etc. toate fiind din oțel. Cele opt fleuroane (frunze) sunt unite, în vârful coroanei, de crucea decorației „Trecerea Dunării”.
Coroana a fost primită de rege pe 10 mai 1881, când a avut loc ceremonia încoronării lui Carol I și a reginei Elisabeta.
Actuala stemă a României este cea din 1921, creată de heraldistul Jozsef Sebestyen la cererea lui Ferdinand I, fără două dintre elementele de atunci: simbolul Casei de Hohenzollern și coroana de pe acvilă.
Coroana regilor României este parte a Tezaurului istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
„Este momentul să ne asumăm trecutul și istoria adevărată”
„Este momentul să încheiem cu tot ceea ce a însemnat perioada comunistă, să ne asumăm trecutul și istoria adevărată”, mai scrie deputatul Grigore Crăciunescu în expunerea de motive.
Mai multe republici europene au în componenţa stemelor lor coroana regală,au argumentat inițiatorii proiectului de lege.
Polonia a repus coroana pe stemă în 1990, Cehia în 1992, Federaţia Rusă în 1993, Bulgaria în 1997, iar Serbia şi Georgia în 2004. „Parlamentele acestor ţări au înţeles importanţa şi semnificaţia stemei şi au decis să repună coroana pe acest simbol naţional“, arată iniţiatorii în expunerea de motive.
În afara acestor state, Albania, Austria, Croația, Finlanda, Malta, Muntenegru și San Marino au și ele coroană pe stemă.
Ofensivă a monarhiștilor, sau încercare de anihilare a unei eventuale restaurații?
Legea apare la foarte puțin timp după ce la guvern a fost conceput un proiect de lege care oferă ”fundamentele legislative ale existenței și funcționării Casei Regale a României ca persoană juridică autonomă”, atribuie ca sediu Palatul Elisabeta în folosință gratuită, dar cu păstrarea dreptului de proprietate publică a statului.
Proiectul este semnat de șeful Secretariatului General al Guvernului și de vicepremierul Vasile Dîncu.
Casa Regală va da raport Parlamentului
Potrivit proiectului, va fi recunoscută poziția de Șef al Casei Regale a României ca poziție de demnitate publică, între atribuțiile căruia se află și adoptarea Statutului Casei Regale a României.
“Proiectul de lege încadrează predictibil activitatea publică a Casei Regale și stabilește o metodă constituțional validă de recunoaștere a Șefului acesteia la momentul intrării în vigoare a legii. Toate aceste activități vor fi sub controlul Parlamentului, Șeful Casei Regale depunând anual un raport în acest sens”, se arată în expunerea de motive a proiectului normativ.
De asemenea, se apreciază că măsurile adoptate “sunt necesare pentru continuarea activității unei instituții simbol al cărei conducător a fost șef al statului timp de 81 de ani din istoria constituțională a României iar din 1947 până astăzi reprezintă un reper de moralitate, continuitate și reprezentativitate a națiunii și a valorilor sale”.
Guvernul consideră că impactul social al promovării unui astfel de proiect de lege va fi unul pozitiv, prin faptul că, beneficiind de personalitate juridică și de mijloace de colaborare mai strânsă cu statul, Casa Regală va putea să-și continue și să-și extindă activitățile publice în folosul României.
(Descărcați AICI proiectul de lege)
În expunerea de motive se mai arată că legea e conformă cu Constituția României “deoarece în conținutul său normativ nu se instituie privilegii și nu tinde la revizuirea Constituției sub aspectul formei de guvernământ”.
Șeful Casei Regale a României este recunoscut la momentul intrării în vigoare a legii prin Declarație a celor două Camere reunite ale Parlamentului, se mai arată în documentul citat.
Demersuri politice anterioare
În urmă cu câteva zile, președintele PSD s-a întâlnit cu actualul custode al Coroanei, principesa Margareta. După mesajele de susținere la adresa Casei Regale lansate de Liviu Dragnea, și oficiali ai PNL au anunțat că s-au întâlnit anterior cu Casa Regală, dar că au menținut discreție asupra demersului.
Premierul Cioloș a confirmat la rândul său: “A existat această solicitare și din partea Casei Regale de a stabili un cadru juridic legal care să delimiteze foarte clar și precis rolul și contribuția pe care Casa Regală pot să le aibă în societatea românească. Vom veni cu câteva idei, câteva propuneri și, sigur, propunerea va fi supusă dezbaterii parlamentare”.
Probleme de dată recentă
Două evenimente majore au afectat Casa Regală în trecutul apropiat.
În primul rând, pe data de 10 august 2015, Biroul de Presă al Regelui Mihai a anunțat că Regele a decis să retragă titlul de “Principe al României” nepotului său Nicolae şi să îl excludă din succesiunea la Coroana României.
La începutul lunii martie 2016, Casa Regală a anunțat decizia Regelui Mihai I al României a transmite dreptul de reprezentare Principesei Margareta din cauza unor grave probleme de sănătate.
Ambele evenimente s-au produs în circumstanțe neexplicate de Casa Regală și au fost însoțite de numeroase controverse publice.
Casa Regală a lansat recent semnale publice că ar dori negocierea unui statut mai puternic în societatea românească.
