sâmbătă

20 aprilie, 2024

31 octombrie, 2013

România este unul dintre cele 11 state membre UE care s-a opus proiectului de înființare a Biroului Procurorului Public European (EPPO), instituție care va fi lansată fără a cuprinde aceste țări, dacă între timp nu-şi vor schimba poziţia.

S-au opus înființării Cipru, Cehia, Franța, Marea Britanie, România, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Suedia și Slovenia.

Biroul Procurorului Public European se va înființa, așadar, deoarece nu era nevoie de acordul tuturor statelor, ci a cel puțin nouă din cele 28 de ţări membre.


EPPO va face anchete penale pe cazurile de fraudare a fondurilor europene, iar după finalizarea acestor investigații va putea trimite în judecată persoanele acuzate.

Instanțele naționale sunt cele care vor judeca aceste dosare, deoarece nu există un tribunal penal european şi nici măcar codurile necesare.

Instituția a fost considerată necesară, a spus Comisia Europeană în timpul dezbaterilor referitoare la înființarea Biroului Procurorului Public European, cu atât mai mult cu cât a crescut numărul proiectelor transfrontaliere pe bani europeni și acestea se vor înmulți în continuare în perioada 2014 – 2020.

Instituția va avea un procuror general și patru adjuncți, precum și câte un reprezentat în fiecare stat membru.


Termenul pentru aprobarea tacită de către state a fost luni, miezul nopţii, dată până la care fiecare țară trebuia să trimită eventualele obiecții față de crearea acestei instituții, altfel se considera că şi-a dat acordul pentru înfiinţarea EPPO.

România, care a anunțat anul acesta că este de acord ”în principiu”, dar avea anumite obiecții tehnice, este una dintre ţările care a trimis obiecţii faţă de acest proiect european.

Franța și Marea Britanie sunt statele care s-au opus puternic acestui ”transfer de suveranitate” în domeniu penal, pe când Germania, deși a cerut în timpul discuțiilor lămurirea unor aspecte, a acceptat tacit înfiinţarea Biroului Procurorului Public European.

După acest pas, Comisia va merge mai departe cu noua structură, urmând ca în 2015 ea să fie înfiinţată.

OLAF nu se desființează

OLAF nu se desființează după crearea acestei noi instituții, dar va rămâne doar cu responsabilitățile care nu cad sub incidența noii instituții. Se va ocupa de nereguli ce afectează interesele financiare ale Uniunii, abaterile administrative și infracțiunile grave comise de stafful UE și care nu au impact asupra finanțelor UE.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. De ce nu s-or fi opus si tari precum Polonia, Lituania, Germania, Austria sau chiar Italia deoarece in statele de tipul acesta NORMALITATEA si LEGALITATEA conteaza f mult. La noi procurorii sunt facuti de dna Macovei magistrati si exista pericolul pt ca sa le dispara acest statut. Ceea ce nu inteleg ei este ca in curand acest lucru se va dovedi a fi o necesitate obiectiva si urgenta fara a adera la Biroul Procurorului Public European.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. De ce nu s-or fi opus si tari precum Polonia, Lituania, Germania, Austria sau chiar Italia deoarece in statele de tipul acesta NORMALITATEA si LEGALITATEA conteaza f mult. La noi procurorii sunt facuti de dna Macovei magistrati si exista pericolul pt ca sa le dispara acest statut. Ceea ce nu inteleg ei este ca in curand acest lucru se va dovedi a fi o necesitate obiectiva si urgenta fara a adera la Biroul Procurorului Public European.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: