sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 aprilie, 2017

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică șase proiecte de Hotărâri de guvern prin care urmează a fi înființate sau reorganizate șase stații de cercetare – dezvoltare în domeniu.

Proiectele reintroduc subvențiile pentru aceste centre, după ce în 2013 s-a decis ca ele să supraviețuiască din propriile venituri, finanţându-se exclusiv din contracte, asemănător societăților comerciale.

Aceste șase reglementări fac parte dintr-un set de măsuri elaborate pentru a stopa declinul cercetării agricole, un domeniu cu forță de muncă îmbătrânită.


Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Academia de Ştiinţe Agricole avea, în 2009, 1.044 de cercetători, iar în 2016, doar 467.

Proiectele de HG au scopul de a eficientiza activitatea de cercetare–dezvoltare desfăşurată de stațiuni şi o mai bună valorificare comercială a produselor cercetării – dezvoltării.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Se prevede preluarea întregului personal, acolo unde este cazul reorganizării, fiind posibile noi angajări doar atunci când există pensionări sau plecări.

Patrimoniul se preia parțial, unele dintre imobile fiind valorificate.

Care sunt cele șase centre:

  • Se reorganizează Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, judeţul Iași, prin fuziune prin absorbție cu Staţiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Fălticeni, judeţul Suceava
  • Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Caransebeş
  • Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Motoc” Perieni
  • Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi
  • Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău
  • Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița

Efectele subfinanțării, potrivit unui Raport al Curții de Conturi:

  • diminuarea capacităţii de cercetare şi nerealizarea obiectivelor stabilite
  • perturbări grave în funcţionare
  • orientarea activităţii de cercetare-dezvoltare către cea economică şi comercială
  • formarea de arierate către bugetele publice şi către terţi
  • ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi imposibilitatea înlocuirii acestora

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: