fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Scumpirile de la 1 aprilie și inflația din spatele lor: Între decizie și momentul ales

de Marin Pana 31.3.2014

În limba engleză, formularea “Time is of the esssence” vrea să sublinieze că o anumită acțiune trebuie întreprinsă la un moment rezonabil în timp.

În limba franceză, ”essence” înseamnă benzină. În româna guvernamentală, intoducerea accizei la carburanți, dacă tot se decisese să se facă, trebuia făcută în septembrie 2013, pentru a nu induce șocuri în procesul de dezinflație.

Mai ales dacă adaugăm și celelalte scumpiri pe care data de 1 aprilie ni le aduce – scumpiri între care cea de la gaze (atât la consumatorii casnici cât mai ales la cei industriali) este cea mai relevantă.

Datele principale referitoare la creșterea prețurilor în ultimele 12 luni pentru care avem datele oficiale se prezintă după cum urmează :

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Chiar și fără pregătire de specialitate, se observă ușor, discontinuitatea din septembrie 2013, când, sub efectul reducerii TVA la pâine de la 24% la 9%, reducerea lunară a prețurilor a fost exagerată (-0,57% lunar a însemnat circa -7% în termeni anualizați). Brusc, inflația anuală s-a înjumătățit iar indicatorul CORE 2 ajustat a ajuns la -1,05%, valoare cu totul excepțională.

Tot din datele prezentate se poate observa de ce nu prea mergea aplicarea accizei suplimentare din ianuarie 2014. Chiar și în absența celor șapte cenți, măr al discordiei între președinte și premier, majorarea prețurilor a fost de 0,85% ( peste 11% anualizat).

(Citiți și: ”Impactul suprataxei pe carburanți: Miză contabilă, influență asupra creșterii, comparație cu taxarea în alte țări, soluția germană”)

Suprapunerea scumpirii carburanților ar fi ridicat indicele de prețuri chiar peste nivelul din ianuarie 2013, când s-a situat la 1,34%.

Momentul ales până la urmă, data de 1 aprilie 2014, e ceva mai bun decât 1 ianuarie 2014 dar va introduce o nouă discontinuitate majoră în evoluția inflației. Efectul de bază nu va permite amortizarea șocului. Valoarea din aceeași lună a anului precedent pentru IPC a fost de numai 0,11%, ceea ce înseamnă că majorarea de prețuri din aprilie 2014 se va resimți destul de clar în valoarea inflației anuale.

Motiv de abordare prudentă pentru politica monetară și o explicație pentru decizia de menținere a dobânzii-cheie la 3,5% este că deja inflația controlată de BNR, așa-numitul CORE 2 ajustat se situa la valori duble în ianuarie-februarie 2014 față de martie-aprilie 2013. Asta deși inflația anuală era net diferită (a se citi de cinci ori mai mare), fapt de natură să inducă așteptări eronate.

(Citiți și: ”Drumul de la bune intenții la profesionalism: Ce a mai rămas din strategia fiscal-bugetară 2014-2016 după cifrele anului 2013”)

Cert este că schimbarea de venituri la buget între TVA la pâine și acciza la carburanți, ambele cu efect de circa o jumătate de punct procentual pe IPC ( atât ponderile în coșul de cosnum cât și procentajele de ieftinire și, respectiv, scumpire sunt similare între pîine și carburanți) ar fi permis evitarea unor șocuri cu efecte perturbatoare în plan macroeconomic.

Reamintim că ținta de inflație fixată de BNR pentru anul trecut (2,5% plus/minus un punct procentual) a fost atinsă la limita de jos. A lipsit foarte puțin să ne ducem cu inflația în decembrie, de altfel în mod inutil și nesustenabil sub 1,5%, pentru ca să luăm acum un viraj în zona de 1% înainte de a ne întoarce spre 2%, respectiv în interiorul coridorului optim de variație a prețurilor.

Aplicarea accizei suplimentare în ultima treime a anului trecut ar fi redus, totodată, și nerealizarea veniturilor programate pentru 2013. Chiar și în condițiile aceluiași deficit bugetar, am fi avut un efect favorabil pe partea de investiții, de cofinanțare a proiectelor derulate cu sprijin financiar european și de amplificare a creșterii economice pe termen mediu.

Din păcate, canalizarea eforturilor asupra avantajelor politice pe termen scurt a grevat, și în acest caz, asupra perspectivelor de dezvoltare optimă pe termen lung.

Desigur, este mai simplu să manevrezi neglijent în interes electoral clișee evidente, decât să explici cu grijă adevăruri ceva mai complicate, dar nu de neacceptat.

Cum ar fi, de exemplu, acela că nu taxele percepute de stat sunt prea mari din perspectiva uzanțelor europene (fie ele și majorate cu șapte cenți), ci adaosul comercial practicat. Sau că subvențiile din oala mare a bugetului de stat susțin cam un sfert din bugetul de pensii.

Altminteri, jocul politic este ”cu sumă nulă”, ieftinirile trecătoare de anul trecut implică scumpiri anul acesta. Cu costuri economice suplimentare necunoscute dar semnificative, bugetare și de gestiune a masei monetare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.3.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult

Stiri

Bugetul PNDL pe 2020 a fost depășit, 40% alocări suplimentare

Adrian N Ionescu

Guvernul dorește să aloce 500 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele… Mai mult

Europa

Mike Pompeo – vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult

Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult

Stiri

75 de ani de la primul atac cu bombă atomică din istorie

Iulian Soare

Japonia marchează joi 75 de ani de la primul atac cu bombă atomică, la Hiroshima, unde clopotele au bătut în semn de omagiu pentru cei… Mai mult