fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Scrisoarea către FMI: Creștere de impozite versus reformă fiscală

de Gabriel Biris 8.8.2013

Am tot auzit zilele acestea de “promisiunile” făcute de guvern către FMI în legătură cu modificarea unor reglementări fiscale, în special în domeniul impozitelor pe proprietate și în cel al contribuțiilor sociale – până la celebra deja “taxă pe soție”.

Despre ce este vorba de fapt:
Într-un draft al unui document pe care scrie “strict confidențial” emanat de la guvern și intitulat “România: Memorandum of Economic and Financial Policies”, în cel de al 4-lea paragraf al secțiunii “Fiscal Policies” se menționează următoarele: “(…) we will explore revenue measures, including on property taxes. We will also assess reforms in the social contributions to widen the base, in particular, for the self employed and for dependents of those with higher income”.

Dintr-o scrisoare anterioară știm că Guvernul s-a angajat să schimbe modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel încât impozitul să fie calculat în funcție de destinație (locuință vs destinație comercială) și nu în funcție de proprietar (persoană fizică vs persoană juridică).

Ce putem înțelege din aceste formulări? Ne asteaptă noi și încă mai apăsătoare impozite? Poate da, poate nu.

Ca să înțelegem, să le luăm pe rând:

  1. Impozitul pe clădiri

Ce avem acum este complet irațional:

  • impozitul pentru aceeași clădire poate varia și de 100 de ori, numai în funcție de proprietar, ceea ce creează distorsiuni concurențiale severe;

  • impozitul plătit de persoanele juridice este calculat în funcție de valoarea contabilă, ceea ce face ca acest impozit să sancționeze investițiile de calitate, dar și creează impredictibilitate a veniturilor bugetare (baza de calcul a impozitului fluctuează în funcție de creșterea sau descreșterea pieței). În plus, administrarea sistemului este dificilă și costisitoare – atât pentru autoritățile locale cât și pentru companii.

Este evident faptul că actualul sistem trebuie schimbat, iar acest lucru trebuie făcut exact în sensul în care s-a angajat Guvernul (de ce era oare nevoie să ceară FMI să ne facem treaba la noi acasă?). De altfel, într-un articol publicat în noiembrie 2011 scriam: “consider că o diferențiere a impozitului trebuie făcută, dar nu în funcție de proprietar, ci în funcție de destinația/folosința imobilului”.

Guvernul are acum o șansă uriașă să facă lucrurile cum trebuie și să ajute nu numai la o creștere a veniturilor la bugetele locale, dar și la o îmbunătățire semnificativă a calității mediului de afaceri și implicit la atragere de investitori. Este însă foarte usor ca modificările să devină un dezastru pentru mediul de afaceri.

Cum considerăm noi că trebuie modificat sistemul:

  • diferențierea făcută în funcție de utilizare și nu de proprietar. Cu acest aspect suntem cu toții de acord;

  • valoarea impozabilă fixă/mp, în funcție de tipul clădirii, indiferent de utilizare, egală cu un cost mediu de construcție. Se impune însă o ajustare pentru valoarea impozabilă a locuințelor în funcție de localitate și zona în cadrul localității;

  • o cotă mai mică pentru locuințe (0,1% din valoarea impozabilă) și o cota mai mare (0,25% – 1,5%) pentru clădirile comerciale;

  • eliminarea majorărilor pentru a doua clădire și următoarele deținute.

O astfel de reglementare, susținută și de mediul de afaceri dar și de specialiștii din MF si MAI, ar elimina toate dezavantajele actualului sistem (distorsiuni concurențiale, impredictibilitate venituri autorități locale, administrare dificilă), ar reduce sarcina fiscală pentru locuințele deținute de companii (fie închiriate, fie aflate la vânzare) și ar crește sarcina fiscală pentru clădirile comerciale deținute de persoanele fizice. În rest, măsura ar fi oarecum neutră. Per total, măsura ar putea fi neutră într-o primă fază, urmând ca ulterior veniturile să crească prin creșterea conformării.

Mi-e teamă însă că, din nou, Guvernul nu va adopta o atitudine pro-business, de a stimula creșterea economică prin reglementări fiscale eficiente, ci o va lua în direcția obișnuită: să crească veniturile la buget indiferent de impactul asupra calității mediului de afaceri.

Care sunt alternativele, greșite în opinia noastră, pe care Guvernul ar putea să le adopte?

Cea mai simplă, fără muncă și fără riscuri în ceea ce privește calculele sumelor colectate, ar fi să păstreze actualele modalități de calcul al impozitelor: impozitul pentru persone fizice să fie aplicat la imobilele folosite ca locuințe iar cel pentru persoane juridice să fie folosit pentru imobilele cu destinație comercială. S-ar păstra însă toate dezavantajele actualului sistem, în plus, aceste dezavantaje extinzându-se și la clădirile comerciale deținute de persoane fizice (nu puține!). Singurul avantaj ar fi eliminarea distorsiunilor, cu riscul însă al pierderii unor mici afaceri, deci al creșterii șomajului. În plus, această abordare va tulbura încă și mai mult apele în piața imobiliară și ar adânci criza.

Cea de a doua cale greșită ar fi aplicarea sistemului susținut mai sus, dar cu valoarea impozabilă calculată în funcție de valoarea de piață și nu o valoare impozabilă fixă, stabilită prin lege. Dezavantajele majore ale acestei abordări sunt două: cost de administrare mare (presupune reevaluări periodice), dar și impredictibilitatea veniturilor bugetare (acestea vor fluctua, ca și acum, în funcție de piața imobiliară).

Diavolul stă în detalii…

  1. Contribuțiile sociale

Ce avem acum în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii este, de asemenea, complet irațional:

  • contribuții uriașe pentru veniturile din salarii;

  • contribuții mai mici pentru veniturile din activități independente;

  • contribuții mai mici, uneori zero, pentru alte tipuri de venituri.

Practic, sarcina fiscală nu a depins niciodată de CÂT câștigăm, ci de CUM câștigăm.

De-a lungul timpului au existat diverse forme de eschivă: microintreprinderi, PFA, DDA etc. Constant a fost tot timpul numărul foarte mic de salarii mari și foarte mari declarate, inclusiv în perioada boom-ului de până în 2008. Începând cu 2010, când criza și comportamentul iresponsabil al guvernelor de până în 2008 au îngenuncheat România, atât Guvernele Boc cât și Ponta s-au preocupat serios “să strângă lanțul”, să elimine din excepții, să lărgească baza impozabilă. A fost definită activitatea dependentă, au fost introduse contribuții obligatorii, în anumite condiții, pentru DDA sau chiar și pentru veniturile din chirii. Nici unul dintre Guverne nu a fost însă preocupat de cauzele problemei, ci s-a concentrat pe a mai reduce din efectele unui sistem extrem de găunos.

Referindu-ne la textul scrisorii, ne punem o întrebare: Trebuie lărgită baza impozabilă pentru contribuțiile sociale (“reforms in the social contributions to widen the base”)? Răspunsul este evident: DA!

Dar și aici rezultatul depinde de calea pe care Guvernul o va urma.

Dacă Guvernul se va concentra pe reforme care să elimine distorsiunile existente, dar și să facă sistemul contribuțiilor rezonabil și acceptabil pentru toți, atunci vom avea cu toții de câștigat. O posibilă soluție ar putea fi:

  • plafonarea bazei de calcul a tuturor contribuțiilor la un nivel rezonabil (2-4 salarii medii, în funcție de cota agregată a contribuțiilor);

  • plafonul să fie efectiv, în funcție de toate veniturile, nu cumulate pe fiecare tip de venit;

  • contribuțiile să fie datorate indiferent de tipul veniturilor, altfel nu putem în niciun caz vorbi de solidaritate socială;

  • eliminate orice fel de excepții de la plata contribuțiilor sociale obligatorii. Consider că sarcina fiscală nu trebuie să depindă, așa cum se întamplă în prezent, de CUM câștigăm, ci doar de CÂT câștigăm.

Și aici mi-e teamă însă că Guvernul se va concentra pe cârpeli de moment și nu pe reforme reale, iar referirea doar la veniturile din chirii (de ce nu și din dividende, câștiguri de capital, DDA, etc.?) sau la contribuabilii suficient de tâmpiți încât să își declare veniturile mari nu face decât să îmi întărească temerea cu privire la direcția nu tocmai corectă a gândirii guvernanților.

Să analizăm puțin expresia “widen the base (…) for dependants of those with higher incomes”. Dacă ne referim la contribuția la sănătate, avem câteva probleme:

  • venituri mari înseamnă contribuții mari (5,5% din 10.000 euro înseamnă de 50 de ori mai mulți bani decât din 200 de euro). În acest moment, în lipsa unui pachet de bază, cu toții beneficiem de aceleași servicii pentru cei 5,5% plătiți. Cât de rezonabil este să stabilești o sarcină suplimentară unui contribuabil care și așa plătește de zeci de ori mai mult decât alții, pentru același lucru? Nu este, dar ce mai contează, o să supraviețuim…

  • ideea Guvernului ar putea însă să aibă sens și să fie chiar rezonabilă, dar doar în ipoteza în care se va defini pachetul de bază, iar asigurarea de sănătate obligatorie va fi calculată ca o sumă fixă, indiferent de venit. Nu cred însă că asta a avut în vedere Guvernul. O astfel de sumă fixă ar fi mult prea mare pentru majoritatea românilor, deci cel puțin o perioadă nu putem da complet la o parte principiul solidarității. Acest principiu trebuie însă aplicat cu moderație, pentru că altfel devine haiducie.

Din nou, diavolul stă în detalii.

Guvernul are deci o opțiune strategică:

  1. să continue cu cârpelile în goana după iluzorii venituri suplimentare la buget, sau

  2. să introducă reforme care să dea optimism și încredere investitorilor în România. Până la urmăp, de astfel de alegeri depinde prosperitatea.

    ***

    (Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.8.2013

7 comentarii

  1. sorin
    8.8.2013, 11:58 am

    Stie cineva daca se va renunta la discriminarea IMM-urilor nou infiintate ? 3% pe venituri fara deducerea cheltuielilor este naucitor, pentru o margine de 5% rezulta un impozit efectiv pe profit de 64%, comparativ cu cei 16% pentru cei care au deja cifra de afaceri peste 50000 euro/an. Asta si fara deducerea cheltuielilor. Cum sa te bagi la asa ceva, este de fapt o descurajare a cui ar avea tupeul sa incerce sa investeasca.

  2. iooo
    9.8.2013, 10:01 am

    bai desteptii lu peste voi auziti ce spuneti? impozitarea cladirilor dupa modul de utilizare, pai oamenii lui dumnezeu am avut o criza imobiliara datorita speculatiei si voi vreti sa impozitati folosirea productiva de 100 de ori mai mult decat folosirea speculativa?
    adik io fac o firma intr-o cladire altu o cumpara ca speculatie,cine naibii merita sa plateasca mai mult io sau ala? impozitele pentru a fi corecte trebuie sa fie aceleasi altfel se creeaza confuzie si discriminare, cresteti impozitele masiv pe proprietate si scadeti restul impozitelor in special pe venit asigurari sociale tva-ul aplicat bunurilor cu grad tehnic scazut, de ex cum naibii sa atingi o eficienta cu 24% mai mare la o fabrica de paine sau la un hotel incat sa egalezi un smecher pus bine politic care nu plateste? n-ai nici o sansa si dai faliment, asta inseamna lipsa concurentei intr-o gramada de sectoare economice din cauza imbecilitatii statului care nu intelege ca in anumite sectoare tva-ul de peste 5% e prostie curata, doamne ce oameni se nasc pe pamanatul asta si mai au pretentii de intelectualitate cand nu pot intelege nici macar cele mai simple lucruri.

  3. cinic
    9.8.2013, 10:36 am

    dl.Ionescu si dl. Popescu sunt rude/prieteni si au fiecare cate un apartament de inchiriat. Sunt evident facuti FOC pe guvern. Asa ca isi inchiriaza apartamentul unul celuilalt pe o suma MITITICA, inregistreaza contractul si plaesc darile la fisc. Dupa care, fiecare SUBINCHIRIZA pe ce vrea si cui vrea. Impozitele pe proprietate sunt platite de proprietar nu de chirias, asa ca ……

  4. maria pop
    9.8.2013, 1:35 pm

    Daca eu am o firma ,cu sediul la mine in casa(trebuia sa o inregistrez undeva) si am o cifra de afaceri de 10.000euro /an si in aceasi zona si pe aceasi strada cu mine, exista o persoana care are o firma cu o cifra de afaceri de 1.000.000euro/an ,dupa teoria dv. ar trebui sa platim acelasi impozit pe proprietate pentru ca suntem in aceasi zona si folosim locuinta in scop comercil,desi avem incasari diferite.Este normal sau corect?Aici nu mai sunt distorsiuni?
    Oare citi mici intreprinzatori au in casele proprii,mici magazine sau mici afaceri?Poate va mai ganditi

  5. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    10.8.2013, 10:57 am

    1.Guvernul face acum, ca in povestea lui Stalin, in care nemultumitii de locuinta sint obligati sa locuiasca cu vaca, purcel,catel, etc., incit dupa ce da afara din casa pe acestia, sint fericiti…
    Nu stiu insa, daca Guvernul Ponta, va mai “apuca” sa scoata din peisajul economic national, taxele si tot ceeace baga acum spaima in populatie si investitori!
    Dupa renuntarea la cresterea economica de 3-4 la suta pe an si crearea unui milion de noi locuri de munca,cum vrea cineva sa se mai “indestuleze” (altfel)Bugetul, care are lunar minusuri de miliarde de Euro, din balanta de plati externe si sustinerea salariala a bugetarilor,a drepturilor sociale,pensiilor, etc.?
    2.O reforma a “taxelor si darilor” este posibila numai ca urmare a unui “proiect national de dezvoltare economica”, la care a renuntat Guvernul Ponta, dupa cistigarea alegerilor.
    Este o naivitate profunda a unor mari juristi romani, sa creada ca reforma sistemului de impozitare poate fi realizata la simpla lor dorinta sau din interes national al Guvernului, cita vreme ea nu este articulata si fundamentata economic pe o viziune si un proiect national “postaderare” de crestere economica prin reindustrializarea tarii!
    3.Fara dezvoltarea economica, politica economica unica,ramine cresterea oarba a taxelor si impozitelor, care va face la fel de esuata actuala Guvernare, ca si cea a PDL!Pentru politicieni insa, nu conteaza, deoarece interesele lor personale, de clan si oligarhie politica se implinesc, indiferent de esecul economic si general al tarii…

  6. Cris
    12.8.2013, 8:51 pm

    Vad ca Gabriel Biris o tot tine pe a lui cu “plafonarea CAS la 3-4 salarii medii brute pe economie” lucru care insa NU se va intampla. Acest guvern vrea sa ia CAS la TOATE veniturile indiferent de marimea lor, nu plafonat cum ar dori unii care au venituri mari.

  7. Adrian
    20.8.2013, 10:57 am

    Re: contributii sanatate.
    felul in care propuneti contibutiile nu duce la reforma sistemului. ar trebui ca principiul solidaritatii sa functioneze in sensul ca toti au acces la sistem, dar nu contribuie obligatoriu. Vrei sa participi, OK, suma ar trebui sa fie fixa, predictibila. Nu vrei, iar OK, platesti (atat cat face) cand ai nevoie. Pare mai radical, dar mai sanatos. Si mai trbuie clarificat ce plateste statul (urgentele si anumite programe de sanatate) si ce acopera asigurarile. Iar faimosul minister sa aiba in vedere statistici, politici, control etc

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult