Ieșit din încăperile anonime de la Bruxelles, polonezul Piotr Serafin (foto) stă acum în lumina reflectoarelor: este propus pentru a prelua una dintre cele mai dificile sarcini ale Uniunii Europene.
El va fi următorul comisar UE care va conduce negocierile asupra bugetului central de 1,2 trilioane de euro.
Este o provocare destul de mare, ținând cont, scrie Politico, de faptul că filosofia bugetară a UE este pe cale să se modifice radical:
împachetarea mai multor fonduri europene într-unul singur, pentru fiecare regiune – și condiționarea banilor de reforme.
”Rolul Comisarului pentru buget va fi unul dintre cele mai grele din viitoarea Comisie Europeană” – se schimbă radica filosofia bugetară
Bătălia pe următorul buget multianual al UE, mai cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual (CFM), va fi „aproape imposibilă”, a spus un diplomat UE.
”Rolul Comisarului pentru buget va fi unul dintre cele mai grele în această viitoare Comisie Europeană. Dar el este omul potrivit pentru post – cunoaște domeniul, cunoaște sensibilitățile, este foarte respectat în Consiliul European”, a precizat oficialul european.
Din noua sa poziție, Piotr Serafin va trebui să propună cum intenționează UE să-și cheltuiască banii în perioada 2028-2035.
Se așteaptă ca Comisia să prezinte un text în a doua jumătate a anului 2025, care trebuie să fie aprobat în unanimitate în Consiliu înainte de începutul anului 2028.
Propunere radicală a Ursulei von der Leyen: ”împachetarea” mai multor fonduri europene într-unul singur pentru fiecare regiune
Ursula von der Leyen a anunțat deja că are ambiții mari pentru noul buget. Ea a afirmat că vor exista condiții pentru finanțarea UE în regiunile mai sărace, în încercarea de a împinge statele să întreprindă reforme în schimbul banilor.
O idee și mai radicală, care este menționată în scrisoarea de misiune a lui Serafin, implică ”împachetarea” unei multitudini de fonduri diferite într-unul singur, pentru fiecare țară din UE.
Aceste planuri timpurii provoacă neliniște în special în țările din sudul și estul Europei – inclusiv Polonia – care primesc cea mai mare parte a așa-numitelor finanțări de coeziune a UE (400 de miliarde de euro), menite să stimuleze regiunile cele mai defavorizate ale blocului.
De teamă că se îndreaptă spre reduceri, aceste state speră că Serafin va încerca să tempereze propunerile radicale ale Ursulei von der Leyen.
***