Schengen în două etape, cu poliţişti străini pe graniţele României. Ce cred foştii miniştri de interne şi politicienii români

România şi Bulgaria ar fi acceptat ca aderarea la zona Schengen să se facă etapizat, până la finalul anului 2012, cu ofiţeri din străinătate la frontiere, a susţinut, joi, ministrul francez de interne, Claude Gueant, citat de AFP.

”Avem nevoie de garanţii în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, ceea ce impune să putem proceda pe etape, aşa cum a propus Germania. O primă etapă – a arătat Gueant – ar fi toamna lui 2011, cu o deschidere a frontierelor aeriene, în prezenţa ofiţerilor de poliţie din alte state. România şi Bulgaria sunt de acord”, a declarat Claude Gueant, într-o conferinţă de presă.

A doua etapă, deschiderea frontierelor terestre, ar urma să se facă în 2012, tot cu ajutorul ofiţerilor de frontieră din alte ţări ale Uniunii Europene.

”Dar asta doar dacă totul merge bine, dacă primim asigurările pe care le aşteptăm cu privire la eficacitatea măsurilor de luptă împotriva corupţiei, pentru că acest lucru poate fragiliza protecţia frontierelor externe”, a precizat oficialul francez.

Miniştrii de interne din UE au stabilit joi ca o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen să se ia cel mai devreme în septembrie 2011, deşi au recunoscut că cele douăţări au îndeplinit condiţiile tehnice de admitere.

Înainte de şedinţa Consiliului JAI de la Luxembourg, Olanda a luat poziţie împotriva admiterii României şi Bulgariei în zona de liberă ciculaţie pe motiv că nu au fost făcute suficiente progrese în privinţa combaterii corupţiei şi criminalităţii în cele două ţări candidate.

‘”În pofida faptului că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice Schengen, este imperativ să existe deplină încredere că toate reformele juridice sunt eficiente şi ireversibile. Statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii trebuie să fie în formă bună înainte de a lua o decizie cu privire la Schengen. Am convenit că vom aştepta următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din vara acestui an”, a explicat ministrul olandez al imigraţiei şi azilului, Gerd Leers.

În legătură cu soluţia invocată de ministrul francez de intrene, Claude Gueant, privind aducerea de ofiţeri străini la graniţele române, cursdeguvernare.ro a consultat o serie de oameni politici, foşti miniştri şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Vasile Blaga: Nu e nevoie de asemenea lucruri

Fostul ministru de Interne, Vasile Blaga, respinge soluţia de a aduce ofiţeri străini să efectueze controale la frontierele româneşti, însă este de acord cu continuarea unor parteneriate la nivel de experţi.

”Nu e nevoie de astfel de lucruri, pentru că Franţa a avut experţi în toate misiunile astea de monitorizare care au fost. Noi am avut în permanenţă conlucrări de genul acesta. Noi am avut în permanenţă la Ministerul de Interne un consilier german. Domnul Rus (Ioan Rus – n.r.) a fost primul, iar eu am fost al doilea care a avut un consilier trimis de Ministerul de Interne german. Mai mult, noi am lucrat cu francezii şi spaniolii atunci când au fost problemele cu tirurile din Spania. Dar nu asta e problema intrării sau neintrării în Schengen, interesul este politic, ei au alegeri în Franţa, asta e socoteala şi în alte state”, a declarat senatorul PDL.

Cristian Diaconescu: Soluţia ministrului Gueant – o simplă retorică politică

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu este de părere că soluţia invocată de ministrul francez de interne, Claude Gueant, ţine de retorica politică destinată publicului francez.

”Nu ştiu care ar fi raţiunile unei astfel de decizii. Nu discutăm aici de nici un fel de element juridic în actele constitutive ale UE, deci nu mi se pare că o astfel de soluţie pare a fi realistă, ci mai mult este ca să se scoată din mâneca drept simplă retorică politică. Deocamdată, cei care continuă să blocheze intrarea României şi Bulgariei în Schengen au o critică lipsă de argumente care să stea la baza amânării şi atunci se găsesc astfel de teze care să explice opiniei publice mai mult din ţările lor un anumit gen de atitudine. Nu o văd absolut deloc fezabilă. Nu există absolut nici un fel de argument legal, constituţional sau de suveranitate care să permită o astfel de discuţie. Sigur, se pot face aranjamente punctuale de cooperare, dar în nici un caz nu se poate pune problema înlocuirii autorităţii de control la frontieră – un element care ţine de suveranitatea naţională – cu persoane din altă ţară. Cooperări se pot face”, a comentat vicepreşedintele Senatului României.

Norica Nicolai: Ei au o problemă cu resursele umane din România

Europarlamentarul liberal Norica Nicolai consideră că România îşi poate rezolva singură problemele, dar propunerea Franţei dovedeşte că autorităţile române nu inspiră încredere.

”Dacă nu mărim salariile poliţiştilor, dacă continuăm să ne batem joc de ei, nu putem să avem pretenţie ca ei să fie foarte performanţi la graniţa noastră. Dar eu cred că dincolo de toate astea românii sunt capabili să-şi rezolve problemele singuri. În ce priveşte aquis-ul tehnic Schengen, noi l-am îndeplinit. În orice caz, opţiunea asta a Franţei dovedeşte foarte clar că ei au o problemă cu resursele umane din România, adică cu românii, cu capacitatea lor tehnică de a-şi face datoria. E un semnal dificil trimis României, înseamnă că Franţa şi alţii nu au încredere în capacitatea noastră de a ne rezolva singuri problemele. Ştiu că Bulgaria a avut la un moment dat o expertiză din afară pentru reformarea sistemului vamal, dar nu legat de aderarea ei sau de un proiect care o privea, ci, dimpotrivă, la cererea statului bulgar au solicitat expertiză pentru reforma sistemului”, a spus Norica Nicolai.

Marian Săniuţă: Este vorba de experţi. Care e problema?

Fostul ministru PSD de interne Marian Săniuţă consideră că ministrul francez de interne s-a referit la trimiterea de experţi străini la frontierele româniei, fapt care este posibil de realizat.

” Mie mi se pare o măsură absolut posibilă din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, pentru creşterea încrederii partenerilor europeni este o măsură de dorit. (…)Din 2002, de când ştiu eu cel puţin, am lucrat în permanenţă cu consultanţi străini, am avut în permanenţă la Ministerul de Interne ofiţeri străini acreditaţi pe diferite proiecte, pe diferite domenii. Din punctul meu de vedere, dacă aş putea, aş susţine cu toată tăria ca aceşti ofiţeri să fie aduşi tocmai pentru creşterea încrederii că sistemul de protecţie al frontierelor este unul foarte performant.

Hai să fim serioşi, dacă noi avem 15.000 de poliţişti de frontieră, n-o să-mi aducă şi ei încă 15.000. E vorba de experţi. Care e problema? Nu mi se pare că e un lucru de nefăcut”, a spus deputatul independent. El a menţionat că această soluţie tehnică se pateu face şi prin agenţia Frontex, de la nivelul UE.

Sebastian Bodu: Nu e fezabil să înlocuim poliţiştii de frontieră români cu cei francezi

Eurodeputatul democrat-liberal Sebastian Bodu este de părere că nu este fezabil ca poliţişti de frontieră străini să efectueze controale la frontierele româneşti în locul poliţiştilor români.

”Nu ştiu de ce se vehiculează astfel de lucruri. Noi am îndeplinit toate condiţiile (de aderare la Schengen, n.r.) . E o deformare a lucrurilor că noi am îndeplinit doar condiţiile tehnice şi nu am îndeplinit altele. Toate condiţiile sunt tehnice, inclusiv pregătirea şi specializarea personalului care lucrează pe frontiera externă. Poate exista o sluţie de colaborare, de cooperare, de schimb experienţă – e foarte binevenită, dar soluţiile astea de haideţi să înlocuim poliţiştii de frontieră români cu poliţişti francezi cred că e o vorbă spusă fără să studiem prea bine legislaţia şi română, şi franceză. Nu cred că e fezabil”, a comentat Bodu.

Cristian Ghinea: Aducerea poliţiştilor francezi în România – o dovadă de bună-credinţă. Am fi proşti să n-o facem

Analistul politic Cristian Ghinea consideră că România ar trebui să accepte poliţişti de frontieră sau vameşi din alte state ale Uniunii Europene să efectueze controale la frontierele româneşti, pentru destructurarea reţelelor de corupţie din vămi.

”E o idee bună, pentru că, în mod evident, cum arată corupţia de la Otopeni sau de la Siret, nu e un caz în care vameşul Gigel se trezeşte în dimineaţa aia şi apoi se decide să ia şpagă. Este genul de reţea creată pentru corupţie. Oamenii ăia dau şpagă ca să obţină jobul. Când dai şpagă 50.000 de euro ca să iei un job, nu dai ca să iei salariu, ci ca să iei şpagă, să faci banii la loc. Asta arată că nu este o decizie individuală. Cum poţi să te baţi cu corupţia la nivelul acesta? Arestând când şi când pe câte unul? Nu! Te poţi bate destructurând reţelele. Ce ar putea aduce vameşii străini ar fi faptul că nu fac parte din reţelele astea. Că poate unul dintre ei o lua şpagă, atunci ar fi corupţie individualizată”, a spus Ghinea.

Directorul Centrului Român pentru Politici Europene crede că soluţia franceză ar fi şi legală.  ”Ca stratege anticorupţie este foarte bună ideea. Ca realism, este OK, sunt cetăţeni europeni, putem să anagajăm cetăţeni europeni. Important este să creăm un sistem în care să nu-i faci pe ăia observatori şi să pui câte unul e vamă, pentru că vă daţi seama că or să-l ameţească ceilalţi. Trebuie să fie mai mulţi şi chiar ei să facă şi controlul efectiv. Ar fi şi o dovadă de bună-credinţă. Am fi proşti să n-o facem”, a mai arătat Ghinea.

Adrian Moraru: Îngrijorarea Franţei este întemeiată

Directorul Adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, a explicat că soluţia expusă de Gueant reflectă o îngrijorare întemeiată a Franţei în privinţa cazurilor de corupţie din vămile româneşti.

”În principiu, nu văd de ce am avea să ne ascundem de soluţia aceasta, dacă poliţiştii noştri sunt corecţi. Nu văd care e problema să vină să ne ajute şi oamenii ăia şi să vadă că suntem o ţară civilizată şi nu nişte hoţi. Nu ar trebui să o luăm nici ca pe un afront, având în vedere cazurile pe care le-am văzut, Îngrijorarea lor este întemeiată”, crede Adrian Moraru.