Companiile mari consumatoare de energie și IMM-urile care activează în anumite sectoare de activitate vor putea beneficia de ajutoare de stat în valoare de până la 1,5 miliarde de euro în perioada 2022-2030, 150 milioane euro anual, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență aprobat, miercuri, de Guvern.
Comisia Europeană a aprobat pe 12 septembrie schema de ajutoare, astfel că autoritățile românești pregătesc documentația pentru acordarea acestor facilități.
Banii – din certificatele de emisii
Ajutorul de stat se acordă sub forma unor subvenții financiare nerambursabile, din sumele provenite din scoaterea la vânzare prin intermediul unei licitații publice a cotelor de emisii de gaze disponibile ale României.
Potrivit notei de fundamentare, pentru anul 2021, suma încasată de România, prin Ministerul Finanțelor, ca urmare a licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente instalațiilor staționare este de 477,72 milioane de euro, echivalentul a 2,36 miliarde lei.
În perioada 2020-2021, în bugetul Ministerului Energiei a fost alocat echivalentul în lei a sumei de 290,70 milioane euro, iar în perioada ianuarie- februarie 2022 echivalentul în lei a 10 milioane euro, corespunzător cotei de 15% din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru implementarea măsurilor de sprijin pentru sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dixid de carbon.
Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75% din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.
Ce condiții trebuie îndeplinite
Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat care poate fi acordat în temeiul prezentei scheme de sprijin este de 170 de operatori economici. Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Energiei.
Pot beneficia de aceste măsuri de ajutor de stat operatorii econimici care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii de eligibiltate:
- dețin facilități industriale de producție în România;
- activitatea se încadrează în codurile CAEN prevăzute în Anexa nr. 1 la ordonanţă de urgenţă (vezi mai jos documentul);
- au suportat costuri cu emisii indirecte în perioada 2021- 2030;
- nu înregistrează debite restante la bugetul general consolidat al statului sau la bugetele locale;
- nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității;
- nu sunt întreprinderi în dificultate în sensul Orientărilor Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate;
- nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ilegal sau incompatibil cu piața internă pentru care există o decizie a Comisiei Europene de recuperare;
- nu datorează sume care trebuie rambursate, ca efect al unor decizii ale Ministerului Energiei;
- eventualele disponibilizări de personal nu depăşesc 25% din numărul angajaţilor la momentul depunerii cererii de finanţare, pe o perioadă de cinci ani de la data semnării Acordului de finanțare;
- își mențin activitatea în Spațiul Economic European pe o perioadă de cinci ani de la data semnării Acordului de finanțare.
Cum se calculează
Valoarea ajutorului care poate fi acordat este calculată pe baza unei formule de calcul pe baza factorilor stabiliți în Orientările ETS post 2021, precum:
- factorul de emisie de CO2,
- prețul EUA (European Union Allowance) la termen (media simplă a prețurilor zilnice EUA la termen de un an),
- producția efectivă în anul pentru care se acordă ajutorului de stat,
- consumul efectiv de energie în anul pentru care se acordă ajutorului de stat.
Fonduri de un miliard de lei, alocate în ultimii doi ani
În perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019.
Beneficiarii ajutorului de stat au fost consumatorii energointensivi cu activitate în domeniul:
- pregătirii fibrelor și filării fibrelor textile,
- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele,
- fabricarea hârtiei și a cartonului,
- extracția de minereuri feroase,
- extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale,
- fabricarea produselor de cocserie,
- fabricarea altor produse chimice anorganice de bază,
- fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase,
- fabricarea fibrelor sintetice și artificiale,
- producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje,
- metalurgia aluminiului,
- producția plumbului, zincului și cositorului, metalurgia cuprului.
Valoarea totală a ajutorului de stat a fost:
- de 399.437.091,82 lei pentru un număr de 34 întreprinderi în anul 2019,
- de 637.623.005,80 lei pentru un număr de 33 întreprinderi în anul 2020.
Lista beneficiarilor pentru 2020, companii mari Alro SA (producție de aluminiu), ALUM (aluminiu), Amann Romania (fibre), Ambro (hârtie și carton), ArcelorMittal Hunedoara (oțel), Aso Cromsteel (oțel), Azomureș (amoniac), Chimcomplex Borzești (clor), Combinatul de Celuloză și Hârtie (hârtie și carton), Donalam (metale feroase), DS Smith Paper Zărnești (hârtie și carton), Greenfiber Internațional (fibre), Liberty Galați (oțel), Novafil (fibre), OțelInox (oțel), Pehart Tec Grup (hârtie și carton), Rifil (fibre), Rolana Tex (fibre), Romtextil (fibre), Silcotub (oțel), Silvania Worsted Spinning (fibre), Sofidel Romania (hârtie și carton), TMK Artrom (oțel), TMK Reșița (oțel), Universal Alloy Corporation Europe (aluminiu), Vimetco Extrusion (aluminiu), Vrancart (hârtie și carton).
Din categoria IMM-urilor, companiile care au beneficiat de ajutor sunt: Alba Aluminiu (aluminiu), Hai Extrusion (aluminiu), Hoeganaes Corporation Europe (metale feroase), Monosuisse (fibre) Yarnea (fibre) și Zlatcup (chimice anorganice).
Importanța companiilor pe plan local
În România aceste companii contribuie anual cu aproximativ 6% la PIB-ul național (luând în considerare efectele economice directe, indirecte și induse).
De asemenea, aceste societăți au contribuții mari la bugetul de stat, de peste 100 milioane de euro anual, reprezentând impozite și taxe) și au un rol important în crearea de locuri de muncă. (aproximativ 200.000 de angajați direcți si indirecți).
“Implementarea acestei scheme are ca efect prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activității industriale și, în consecință, sunt asigurate condiții pentru păstrarea celor aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe si indirecte, se limitează șomajul și se păstrează forța de muncă cu grad înalt de calificare în aceste sectoare industrial”, se arată în nota de fundamentare.
Mai mult, Ministerul Energiei arată că acești consumatorii finali de energie electrică s-au confruntat cu costuri în creştere ale consumului de energie electrică cauzate tocmai de transferul costului dioxidului de carbon în preţul electricităţii.
(Citiți și: DOCUMENT / Ajutoare de stat de până la 2 mil. euro pentru companiile afectate de scumpirea energiei. 50 mil. euro pentru producătorii de aluminiu și îngrășăminte)
Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali electrointensivi, periclitându-le acestora în mod semnificativ competitivitatea pe piaţa internă europeană şi afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială, cu riscul iminent al relocării acestora, în considerarea creşterii de aproximativ patru ori a prețului European Union Allowance -EUA în ultimii 3 ani, precum şi a iminentei creşteri a acestui preţ în anii următori, ceea ce amplifică exponenţial riscul de relocare, cu consecinţe sociale imediate şi grave generate de pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă directe şi indirecte, argumentează Ministerul Energiei necesitatea schemei de sprijin.
Marii consumatori nevoiți să își restrângă activitatea
În acest an, din cauza creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale, mari consumatori din România precum ALRO și Azomureș, beneficiari direcției ai schemei de sprijin, au fost nevoiți să-și restrângă mare parte din activitate și să-și trimită acasă o mare parte din salariați.
Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO, cel mai mare consumator de energie din ţară, declara, luna trecută că dacă nu se iau măsuri de urgență, în această iarnă vom vedea preţuri uriaşe la energie, fabrici care se închid şi oameni care rămân în beznă şi frig.
În acest an, Alro Slatina a închis 60% din electroliză, şi-a abandonat planurile de revenire la capacitate maximă pe care le avea pentru anul viitor şi se pregăteşte să trimită în şomaj tehnic 500 din cei 2.500 de angajaţi, până la finele anului.
Am închis noi, a închis Azomureș, cu repercursiuni în agricultură
La nivel european se vorbeşte de închideri de capacităţi pentru economia de energie, dar în România deja s-a întâmplat asta.
”Am închis noi, a închis Azomureş, deci ne încadrăm în cei 15% cu care trebuie să reducem consumul, lucru pe care l-a spus şi ministrul Virgil Popescu. Dar faptul că Azomureş a închis are repercusiuni în agricultură, în preţul îngrăşămintelor, avem şi secetă, deci avem tot ce ne trebuie ca să avem o iarnă cumplită. Dacă va fi şi iarnă geroasă, e clară treaba”, spune, luna trecut, Marian Năstase.
De la începutul acestei luni, la Azomureș, se mai păstrează doar personalul esențial pentru schimburile de noapte și la sfârșit de săptămână, „ceea ce va reduce veniturile unui număr important de angajați”.
Cu producția oprită din cauza scumpirii energiei, Azomureș, cel mai mare consumator industrial de gaze naturale și producătorul de îngrășăminte chimice de care depind fermierii români, a decis să trimită în șomaj tehnic sau să împrumute altor companii 200 de angajați.
Azomureș acuză guvernul că nu a aplicat o schemă de suport pentru marii consumatori de gaze, pe care România a avut-o la dispoziție, ca și alte state europene, care însă au folosit-o. Instalațiile companiei sunt oprite, ca urmare a scumpirii gazelor naturale.
„În ciuda faptului că România a avut la dispoziție o schemă de sprijin, pe care alte state europene au aplicat-o, până acum nu a existat o formă de suport pentru industria care folosește gazul natural ca materie primă în activitatea de producție”, a declarat Harri Kiiski, directorul general Azomureș.
Directorul Azomureș se întreabă „ce se întâmplă dacă oamenii nu mai au locuri de muncă pentru a plăti facturile”, fie ele și plafonate.
***
