Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism de asistență pre-aderare, care să fie pus la dispoziția statelor ce doresc să adopte moneda unică europeană.
Majoritatea analiștilor afirmă că Jean Claude Juncker a făcut Estului Europei o ofertă ”de nerefuzat”, dar semnale venite din această zonă arată că nu toți potențialii ”beneficiari” au primit cu entuziasm propunerea.
De cealaltă parte a continentului, noul președinte francez Emmanuel Macron și cancelarul pe cale să fie re-ales Angela Merkel se pregătesc să anunțe propriile planuri legate de reforma UE, care nu coincid cu cele ale președintelui Comisiei Europene.
Comisia lucrează la detaliile mecanismului de asistență
Sub formula ”mecanism de asistență pre-aderare”, președintele Junker propune finanțare europeană și susținere tehnică pentru a încuraja statele ne-membre euro să ajungă în poziția de a adera la acest club.
Surse europene contactate de cursdeguvernare.ro afirmă că, în acest moment, nu există detalii ale acestei propuneri, ci doar un principiu, o țintă care să fie atinsă.
În vreme ce Comisia are deja formulate propuneri legislative pentru câteva dintre ”celelalte propuneri ambițioase” formulate miercuri de președintele Junker, detalii referitoare la acest mecanism ar urma să fie elaborate și prezentate public cel târziu în decembrie 2017.
Ca argument în favoarea planurilor enunțate de Jean Claude Junker, oficiali de la Bruxelles formulează următoarea teorie: după ieșirea Marii Britanii din UE, cele 8 state membre care nu au adoptat încă moneda unică vor conta împreună cu 15% din PIB-ul UE, deci ar fi natural ca politicile eurozonei să funcționeze la unison, în condițiile unor riscuri rezonabile.
Bruxelles-ul tulbură viziunile Parisului
Un membru al Administrației Prezidențiale franceze declară Euractiv că multe elemente din discursul rostit de Jean Claude Junker sunt similare cu ideile președintelui Macron.
Întrebat însă despre idei respinse de către președintele CE- Parlament al Zonei Euro și Buget separat pentru Eurozonă- oficialul de la Paris a afirmat că discursul de miercuri ”deschide opțiunile” privind viitorul UE.
Emmanuel Macron, afirmă surse oficiale franceze, intenționează să prezinte public propria viziune de reformă europeană, care vizează în special cele 19 state membre ale Zonei Euro, pe data de 26 septembrie, la 2 zile după încheierea procesului electoral din Germania.
Parisul speră că poate ajunge la un compromis cu viziunea Germană, astfel încât aceste state să fie fie percepute în primul rând drept promotori ai schimbării.
Comisia, afirmă surse de la Bruxelles, speră pe de altă parte că liderii UE vor putea aborda tema lansată de Junker la un dineu, pe 28 septembrie, înaintea summit-ului din Estonia.
Aprecieri reținute de la Berlin
Ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble declară Politico că planul de a adânci cooperarea UE pe baza extinderii Zonei Euro este în mare similar cu viziunea Berlinului. Ministrul german a dezvăluit că președintele Junker a discutat cu cancelarul Angela Merkel înainte de a-și rosti discursul din Parlamentul European.
”Este un lucru bun că punem presiune aici, dar e clar că toate precondițiile trebuie îndeplinite”, afirmă Wolfgang Schäuble.
Supărații Europei
Mesajele de la Varșovia, Budapesta și, surprinzător, Viena și Amsterdam nu sunt tocmai favorabile propunerilor făcute de președintele CE.
Polonia nu vrea, în continuare, să renunțe la moneda națională, dar nu dorește nici o Europă a cercurilor concentrice. Nici președintele, nici premierul nu au reacționat în primele 24 de ore după discursul lui Jean Claude Junker, sarcina preluând-o parlamentari ai partidului de guvernare, PiS. Ryszard Legutko a declarat Politico că e plictisit de abordarea clasică ”mai multă Europă, mai multă Europă”. ”Nu acesta este răspunsul potrivit, noi trebuie să facem întâi ordine în interiorul Uniunii, nu să vedem cum centralizăm și mai mult decizia”, a fost răspunsul.
Olanda. Premierul Mark Rutte l-a catalogat pe Junker drept ”romantic” și a spus că cei care au ”viziuni” trebuie în mod normal să meargă la doctor. Politico scrie că premierul Rutte are interese personale să combată planurile lui Jean Claude Junker, în cercurile liberale olandeze fiind de notorietate interesul premierului de a-i lua locul lui Donald Tusk la președinția Consiliului European, poziție pe care Junker vrea să o desființeze.
Austria. Cancelarul Christian Kern şi ministrul său de Externe Sebastian Kurz au respins în tandem posibilitatea extinderii către est a zonelor Euro şi Schengen, relatează Reuters. ”Nu are sens ca Zona Euro să fie extinsă înainte să își rezolve problemele. Ar fi o extindere a problemelor, nu un plus în cooperarea europeană. Zonele euro şi Schengen sunt oricum deschise tuturor, dar numai cei care îndeplinesc criteriile aderă. Trebuie să evităm situaţii ca cea din Grecia”, spune ministrul Sebastian Kurz.
Ungaria. Ministrul de Externe Péter Szijjártó a declarat Reuters că țara sa nu vrea să meargă pe un drum înfundat, care se termină cu cedarea suveranității în favoarea Uniunii Europene.
În contrast cu aceste opinii, cele mai favorabile reacții vin din România și din Bulgaria, state mulțumite în primul rând de intensitatea cu care Jean Claude Junker le-a pledat cauza pentru primirea în Spațiul Schengen.
O mențiune specială: curentul public majoritar în Marea Britanie este de a felicita Guvernul pentru decizia de a ieși din UE.
Un răspuns
Austtria are prera multe interese economice in Romania, castiga mult pre multi bani in tara noastra, ca sa-si poata permite sa fie atat de romano-sceptica.
Trebuie doar ca Romania sa aiba curajul sa recunoasca faptul ca relatiile internationale sunt inca bazate pe forta si daca vrei sa fii ascultat trebuie sa bati cu pumnul in masa, si sa actioneze in consecinta.
Trebuie spus austriecilor cat se poate de clar ca nu poti sa ai doar profituri dintr-o tara, trebuie sa si oferi ceva acelei tari in schimbul banilor (foarte multi) pe care ii castigi acolo.
Dar, asa cum spuneam, iti trebuire curaj ca sa faci asta, ca sa renunti la intepeciune populara paguboasa: „capul lecat sabia nu-l taie” sau „vorba dulce mult aduce” sau „Incetul cu incetul se face otetul” sau „cu rabdarea treci marea” si alte asemenea justificari pentru lasitate. .