Opiniile presei internaţionale converg, în mare majoritate, către ideea că în Ucraina se poate repeta scenariul din fosta Iugoslavie.
Viziune comună: divizarea
”În cele două decenii de când Ucraina a devenit stat independent, riscul dezintegrării n-a fost niciodată mai mare decât acum”, scrie Masha Lipman în editorialul ”Se sparge Ucraina?”, publicat joi în The New Yorker.
Ucraina este o țară divizată și acest fapt exacerbează dramatic toate celelalte probleme, spune Masha Lipman. În cei 20 de ani de independență, s-a încercat construirea unei națiuni, dar nu s-a reușit acest lucru, Ucraina rămânând scindată între sudul și estul prorus, pe de o parte, și vestul legat de Polonia și cu rădăcini în Austro-Ungaria, de cealaltă parte.
Alexander Motyl, profesor la Rutgers University și expert în spațiul ucrainean, afirmă, într-un interviu publicat joi în The Atlantic, că scindarea ar fi cel mai bun lucru ce s-ar putea întâmpla acestei ţări.
”Dacă cele trei provincii problematice – Donbas, Luhansk și Donetsk, eventual și Crimeea, părăsesc Ucraina, la modul cel mai cinstit spus, va fi mai bine” (pentru Ucraina – n. red.), susţine profesorul Motyl, în interviu.
Academicianul este convins că situația Ucrainei se va îmbunătăți automat, atât economic, cât și politic, într-un astfel de scenariu.
În pofida aparenței și a iluziei trăite încă de locuitorii celor trei provincii (care pe vremuri spuneau că hrănesc întreaga Uniune Sovietică), Donbas, Luhansk și Donetsk nu sunt principalii contributori la buget, ci primii beneficiari ai subvențiilor. Și unele dintre provinciile vestice sunt subvenționate, însă într-o proporție mult mai mică, explică Alexander Motyl, invocând statisticile.
Zone întregi din Donbas ar trebui închise, economic vorbind, pentru că ”ele nu fac profit și nici nu vor face până când nu va investi cineva mii de miliarde de dolari și acele mii de miliarde de dolari pur și simplu nu vin”, a declarat profesorul de la Rutgers University.
Pe de altă parte, provinciile rusofone sunt patria Partidului Regiunilor și a Partidului Comunist, acolo se află baza de alegători a celor două formațiuni, iar eventuala lor desprindere ar aduce stabilitate politică Ucrainei.
Oricum, în Crimeea, unde conform profesorului Alexander Motyl există riscul iminent ca aceasta să-și declare independența, Rusiei îi va fi foarte ușor să pătrundă, sub pretextul eliberării provinciei.
„Un scenariu îngrozitor de plauzibil”
Materialul de deschidere al ediției de joi a The Economist, intitulat ”Ucraina în flăcări. Infernul lui Putin”, susţine că Vestul este forțat de ultimele evenimente de la Kiev să ia măsuri împotriva președintelui Rusiei, să-i spună că de data aceasta”a mers prea departe”. Rusia și-ar putea pierde, de exemplu, locul în G8, scrie The Economist.
The economist descrie un scenariu ”îngrozitor de plauzibil”: spargerea Ucrainei. Iar Vladimir Putin este arhitectul celor ce se întâmplă acum:”Nu Putin a aprins chibritul săptămâna aceasta, dar el a pregătit rugul”, scrie The Economist.
O opinie asemănătoare are și Edward Lucas, The Telegraph, care consideră că Vestul nu poate soluționa problema din Ucraina ajungând la o înțelegere cu Rusia, deoarece asta i-ar înfuria pe protestatari și ar stimula manifestările extremiste și violente în rândul acestora.
Singura soluție, crede Edward Lucas, este ca Vestul ”să-și arate mușchii” de data aceasta. În primul rând, ajutând Georgia și Moldova, pentru ca Rusiei să nu-i reușească presiunile de deturnare de la drumul european, așa cum s-a întâmplat în Ucraina.
În al doilea rând, scrie Edward Lucas, Vestul (Europa și SUA) trebuie să înceapă vânătoarea împotriva averilor oligarhilor și politicienilor corupți de la Kiev și de la Kremlin.
Ucrainienii nu trebuie părăsiți de Vest, pentru că ei luptă și mor pentru dreptul de a fi europeni, crezând în valorile occidentale mai mult decât cred occidentalii, încheie Edward Lucas.
Viitorul Rusiei poate fi influenţat de evoluţia situaţiei din Ucraina
Ingo Mannteufel, șeful secției Rusia și Europa de Est, Deutsche Welle, este de părere că, dincolo de problema influenței politice a Kremlinului, conflictele din Kiev tind să pună în discuție relația dintre cetățean și stat, în Rusia.
”Pentru președintele Vladimir Putin, Ucraina nu mai este doar cheia creării unei Uniuni Euroasiatice dominată de Rusia, ca o contrapondere la Uniunea Europeană. Protestele împotriva președintelui Viktor Ianukovici au un efect profund asupra imaginii liderilor politici ruși”, spune Ingo Mannteufel.
Dacă protestatarii din Ucraina vor reuși să-l învingă pe preşedintele Ianukovici și să-și impună voința, mulți ruși se vor întreba dacă nu ar putea și ei să schimbe situația din propria țară, ieșind în stradă.
În plus, victoria demonstranților ar putea contrazice opinia larg răspândită că democrația de tip european nu se potrivește realității slave.
