Economia zonei euro pare să-și pierdut aproape complet avântul în luna iunie, marcând finalul firavei relansării pe care o manifestase după recesiunea din timpul iernii.
Indicele PMI, compilat de S&P Global dat publicității vineri a scăzut la minimul ultimelor 5 luni, până la 50,3, sub estimărilor analiștilor care anticipau o scădere mai mică față de luna mai, până la 52,5. Cauza o constituie recesiunea franceză, economia resimțindu-se după un val de greve, la care a contribuit însă și scăderea producției industriale din Germania.
Indicele PMI măsoară nivelul activității calculat din raportările managerilor de achiziții din sectorul producției, aceștia având de fapt acces rapid la rezultatele/performanțele companiilor lor. Aceasta abia a depășit în luna iunie pragul de 50 care separă creșterea economiei de recesiune.
Euro s-a depreciat, scăzând cu 0,8%, până la 1,0874 dolari pe unitate, în timp ce randamentul obligațiunilor germane cu maturitatea de doi ani – printre cele mai sensibile la modificările de politică monetară – și-a accentuat declinul, scăzând cu 13 puncte de bază la 3,10%. Piețele monetare anticipează creșterea ratei dobânzii de referință a BCE la un vârf apropiat de 4% până la finele anului.
Cele 20 de state care formează zona euro dădeau semne că își revin după declinul din perioada octombrie – martie, însă S&P avertizează că riscul prelungirii recesiunii și în trimestrul al doilea a crescut semnificativ, mai ales că Banca Centrală Europeană a promis că va continua să crească dobânzile.
„Chiar dacă scenariul nostru de bază indica o creștere ușoară a zonei euro în al doilea trimestru, tendința descendentă a indicelui compozit PMI relevă o a doua jumătate a anului dificilă, deoarece companiile din toate ramurile industriale se confruntă cu o deterioare a portofoliului de comenzi”, spune într-un comunicat Cyrus de la Rubia, economist șef Hamburg Comercial Bank, relatează Bloomberg.
Producția industrială a rămas „principala zonă de vulnerabilitate” în luna iunie, dar și expansiunea sectorului serviciilor „a încetinit brusc”, pe fondul pierderii din avânt a cheltuielilor de consum.
Datele dezamăgitoare din sectoarele economiei au fost, totuși, parțial, compensate de o „reducere semnificativă a presiunilor inflaționiste”, potrivit S&P. Acaesta se datorează ritmului cel mai redus al avansului costurilor pentru materii prime din decembrie 2020, iar prețurile bunurilor și serviciilor au crescut cel mai încet din martie 2021.
Acaestă evoluție oferă o oarecare speranță din partea BCE, care se apropie de finalului campaniei sale agresive de majorare a ratelor dobânzilor, dar care care a sugerat recent că o nouă decizie de politică monetară ar putea fi luată și mai târziu de luna iulie, când majoritatea economiștilor considerau că se încheie ciclul.
„Dacă BCE ar fi trebuit să se ocupe doar de stabilitatea prețurilor mărfurilor, atunci investitorii de la Frankfurt ar fi considerat că este sfârșitul inflației”, a spus de la Rubia. Dar „în cea mai importantă parte a economiei, cea a sectorului serviciilor private, prețurile continuă să urce și de aceea rata inflației de bază scade atât de lent”, a adăugat el.
Indicii PMI comunicați mai devreme arată o contracție a economiei franceze și o pierdere de impuls în cazul Germaniei.
Se anticpează că Marea Britanie și SUA vor arăta și ele o încetinire a creșterii. Datele anterioare au dezvălui tendințe similare pentru Japonia și Australia.
***
