Rezultatul economiei pe anul 2020 a fost ajustat în plus cu aproape 3,4 miliarde de lei în termeni nominali, de la 1.055,5 miliarde lei în varianta provizorie până la 1.058,9 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Totodată, deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat în plus cu o zecime de procent (mai clar, prețurile din economie s-au majorat cu 3,9% și nu cu 3,8%).
Astfel, INS a majorat PIB-ul consemnat oficial cu 0,2 puncte procentuale iar rezultatul de scădere economică a ajuns de la -3,9% în varianta provizorie la -3,7% în cea semidefinitivă. Ceea ce modifică în sus rezultatul economic pe 2019 dar ar trebui să aibă un efect invers pentru PIB-ul care urmează a fi calculat pentru anul 2021, prin majorarea bazei de raportare.
Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă (cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2020 față de 2019 în cazul de față).
Evoluția PIB în perioada 2005 – 2020
INS a publicat și datele la zi referitoare la creșterea economiei românești din 2005 încoace după ce au fost refăcute o serie de calcule inițiale. Iată cum se prezintă evoluția pe perioada 2005 – 2020, conform statisticii oficiale, cu observația că revenirea din criza precedentă s-a făcut de-abia în 2014 iar anul trecut ne-am situat la +21,3% față de acest reper, de la +26% în 2019.
Influența negativă a industriei înjumătățită dar sectorul financiar revizuit puternic în jos
În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2020 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă o ameliorare semnificativă a poziționării în teritoriul negativ a industriei ca influență asupra creșterii PIB (de la -1,9 puncte procentuale la -0,9 pp) și recalcularea puternic în jos a contribuției sectorului financiar (de la 2,5% la doar 1,7% din PIB, de unde și o influență modificată de la zero la -0,7 pp).
De remarcat și înjumătățirea influenței pozitive a sectorului IT, de la +0,6 pp la doar +0,3 pp, după ce ponderea sa în formarea PIB a fost redusă de la 6,8% la 6,3%. Interesant, comerțul a avut și el o revizuire defavorabilă ca influență pe PIB ( de la -0,9 pp la -1,2 pp) dar prin creșterea ponderii în formarea PIB, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.
Una peste alta, structura actualizată de formare a PIB pe 2020, corelată cu datele deja disponibile pentru 2021, sugerează necesitatea de a trece din 2022 încolo la o echilibrare a motoarelor de creștere economică, dinspre axarea exclusivă pe cererea internă către majorarea importanței exporturilor, cu reducerea influenței negative pe creșterea PIB rezultată din deficitele externe.
Fapt relevant, dacă am fi reușit un rezultat echilibrat în schimburile externe, am fi limitat scăderea economică din primul an al pandemiei la doar -2,2%, în condițiile în care efectul exportului net de bunuri și servicii a fost păstrat aproximativ la același nivel (de la -1,6 pp în varianta provizorie la -1,5 pp în varianta semidefinitivă).
Urmărește-ne pe Google News
