vineri

29 martie, 2024

15 martie, 2016

e.coli virusi bacterii alimenteAnalizele efectuate de Direcția de Sănătate Publică Argeș au identificat bacteria E.coli patogen în coproculturile a 7 din cei 19 angajați ai fabricii Lactate Brădet, iar în cazul a trei dintre era vorba chiar de verotoxină, care provoacă sindromul hemolitic – uremic.

De asemenea, bacteria a fost identificată și la doi dintre cei șapte salariați de la ferma din Argeș care furnizează laptele pentru lactatele Brădet – Agrostar Farmex SRL, scrie Ziare.com

Ambii angajați erau infectați cu verotoxină, dar din declarațiile de la fermă că niciunul dintre ei nu se ocupa de îngrijirea animalelor sau manipularea laptelui.


Prefectul din Argeș, Cristian Soare, a declarat că analizele au fost finalizate și se cunoșteau de pe 11 martie, iar rezultatele au fost transmise mai multor autorități, conform legii, dar nu au făcut publice datele, pentru că încă nu s-a stabilit cu exactitate, chiar și în aceste condiții, dacă există o legătură directă între E.coli de la angajații Lactate Brădet și din brânza Brădet, pe de o parte, și copiii care au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic din cauza bacteriei, pe de altă parte.

Potrivit prefectului, instituția care trebuie să facă publice rezzultatele analizelor este Minsiterul Sănătății.

Ministrul Patriciu Achimaș – Cadariu a fost marți în Senat, la așa-numita „Oră a ministrului”, dar nu a făcut nicio referire la aceste rezultate.

În documentul Direcției de Sănătate Publică Argeș, prezentat în facsimil de Ziare.com, se mai arată că a fost depășită limita de admisă de Regulamentul CE 2073/2005 și în alte produse de la Brădet: brânza Făgăraș (în ambalaj de 200 de grame), cu termen de valabilitate 08.03.2016, și smântâna 12% grăsime, cu termen de valabilitate 23.03.2016.


Analizele pe produse au fost efectuate de Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea produselor Larex.

Patronul Brădet a declarat că reprezentanții firmei nu au fost prezenți al recoltarea probelor de la angajați și nu cunosc la ce temperatură s-a făcut aceasta și în ce condiții.

Problema E-coli ajunge din România în Italia

Un copil de 14 luni a fost internat la un spital din Florența cu diagnostic de sindrom hemolitic-uremic provocat de Escherichia coli, potrivit agenției ANSA.

Sursa ar putea fi brânza Brădet cumpărată de la un magazin cu produse românești și consumată de copil, potrivit investigației epidemiologice realizate de autoritățile sanitare italiene, care verifică acum această suspiciune.

Dacă acest lucru s-ar dovedi adevărat, chestiunea ar putea deveni gravă pentru exporturile de brânză din România: prezentăm mai jos și cazul îmbolnăvirilor cu E-coli din Germania din anul 2011, când afectați au fost fermierii spanioli.
***

Investigația epidemiologică, scrie presa italiană, care citează o alertă a autorităților italiene, indică drept sursă posibilă brânza Lactate.

Autoritatea de sănătate din Toscana, care a lansat informația, a transmis un comunicat în care li se cere tuturor deținătorilor de brânză Brădet să nu o consume, ci să o returneze magazinului de unde au achiziționat-o.

Brânza consumată de copilul din Italia, mai spune Centrul din Toscana, ar fi fost cumpărată înainte de 9 martie, data la care firma românească și-a retras de pe piața europeană produsele de tipul celui în care a fost descoperită, în România, bacteria E.coli.

Brădet și-a retras în martie toată brânza aflată pe piața europeană, așa cum impune legislația internă și comunitară, a declarat pentru cursdeguvernare.ro directorul Daniel Lupu, de la Direcția Sanitar -Veterinară Argeș.

Firma Lactate Brădet le-a trimis o adresă tuturor clienților din străinătate – Italia, Belgia, Olanda, Spania – pentru a retrage de la vânzare respectivul produs, cu dată de fabricație luna februarie.

Patronul Brădet: Noi am retras produsele noastre din Italia

„Reprezentantul nostru din Italia ne-a informat despre ştirea apărută în presă cum că un copil s-ar fi îmbolnăvit după ce a consumat brânză Brădet. Rudele au povestit tot ce a mâncat copilul. Eu înţeleg grija părinţilor să spună aceste lucruri pentru a se găsi cauza, dar noi nu avem vină.

Pe data de 1 martie, noi am sistat producţia, de pe piaţa din Italia fiind retrase produsele noastre.

Aceasta este o veste care, din nou, aduce suspiciune asupra calităţii produsului Brădet, stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele, că bănuiesc că se face o anchetă în acest sens.

Tot ce îmi rămâne de făcut e să aştept rezultate de la cei în măsură să stabilească ce s-a întâmplat”, a declarat, pentru Mediafax, Marius Badea, patronul Lactate Brădet.

Exporturile românești de brânză în Italia

Reprezentanții federației naționale de fermieri “Coldiretti” a cerut imediat obligativitatea menționării țării de origine pe toate brânzeturie aflate pe piață.

Asociația acuză de mai mulți ani practica unor comercianți de a vinde brânză fabricată în România drept produs italian.

Mai mult, unele dintre finanțările europene  pentru produse tradiționale italienești ar fi ajuns în realitate la cei care comercializează brânză românească, potrivit Coldiretti, care a organizat în anii trecuți și demonstrații de protest din acest motiv.

Aceste practici au făcut ca importurile de brânză românească să înregistreze anul trecut în Italia un record istoric – 1,6 milioane de kilograme, a anunțat marți Coldiretti.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coli

În ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Brânza Brădet și E.coli

În România, E.coli O26 a fost identificat în lotul de 25 de kilograme ce a fost produs pe 22 februarie și distribuit la vânzare pe 24 februarie. Inspectorii veterinari nu au mai găsit niciun gram din respeciva brânză în magazine, dar autoritățile nu au cerut, ca în Italia, returnarea și eventual analizarea brânzei Brădet pe care cumpărătorii o mai aveau în casă.

Producția respectivului sortiment, declarat incorect brânză tradițională, a început pe 2 februarie. În Europa a fost retrasă întreaga producție, indiferent că a fost fabricată pe 2 februarie sau în martie.

Pe 4 martie, ANSVSA menționa într-un comunicat că “datele rezultate din verificările Autorității indică faptul că nu există o legătură directă de cauzalitate între brânza de vaci din lotul produs în data de 22.02.2016 şi îmbolnăvirile copiilor diagnosticaţi cu SHU”.

ANSVSA nu a explicat însă că autoritatea nu știe dacă loturile anterioare, retrase de pe piață de firmă ulterior izbucnirii scandalului, au conținut sau nu bacteria E.coli. Nicio altă brânză produsă anterior nu a fost analizată.

Pe internet a apărut o mișcare de încurajare a consumului produselor Brădet, iar patronul firmei, Marius Badea, a anunțat lansarea proiectului Brădet Românesc, o societate nouă, cu capital subscris de oricine dorește.

În România, trei copii au murit din cauza sindromului hemolitic – uremic și alți cel puțin 14 au fost internați, iar unora dintre ei li s-a făcut dializă peste 10 zile, fiind posibil să rămână cu probleme pe viață.

Nici până acum nu s-a lămurit sursa bacteriei care a declanșat SHU.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: