Noutatea cu cea mai mare încărcătură simbolică a fost, săptămâna aceasta, arestarea lui Ratko Mladici, criminalul de război, fost comandant al sârbilor bosniaci. Acesta era căutat de 16 ani pentru că era inculpat de Tribunalul pentru Fosta Iugoslavie, de la Haga, pentru genocid. De ce important: prin această arestare, Serbia face încă un pas înainte spre Uniunea Europeană. Uniune care se zbate într-o continuă problemă financiară, cu Grecia în prim-planul eforturilor din ultimele şapte zile.
Sâmbătă, 21 mai
Marea Britanie, Germania, Austria, Italia şi Luxemburg şi-au declarat susţinerea pentru ministrul francez al economiei, Catherine Lagarde, pentru funcţia de şef al FMI. Lagarde şi-a anunţat, ulterior, candidatura pentru acest post, cu doar o zi înainte de începerea summitului grupului G8 al ţărilor industralizate, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn. Kahn a fost acuzat de agresiune sexuală ş tentativă de viol şi urmează a fi judecat de un tribunal din New York. Londra a fost prima capitală europeană care şi-a anunţat sprijinul pentru ministrul francez, în vârstă de 55 de ani, care ar deveni, dacă ar fi nominalizată, prima femeie la conducerea Fondului Monetar. Statele emergente au cerut, însă, ca postul să nu mai fie oferit neapărat unui european, ci liderul FMI să fie ales pe baza meritelor proprii, indiferent de naţionalitate. Cancelarul britanic George Osbourne a declarat: “Pe baza meritelor sale, Christine este un candidat foarte potrivit pentru FMI, de aceea Marea Britanie o susţine”. Comentarii similare au venit din partea ministrului german de finanţe, Wolfgang Schauble, într-un interviu pentru publicaţia Bild. “Dacă Lagarde se decide să candideze, Europa are cea mai mare şansă să ocupe această funcţie, din nou”, a spus el.
Duminică, 22 mai
Partidul Socialist spaniol, la putere, a suferit o înfrângere ruşionasă, duminică, în alegerile locale şi regionale, în contextual mişcărilor de protest organizate de tineri în mai multe oraşe, dar în principal în Madrid şi Barcelona. Demonstranţii sunt nemulţumiţi de prestaţia politică a partidului de guvernământ şi de rata foarte mare a şomajului din ţară. Ei au rămas pe străzi, în corturi improvizate, de aproape două săptămâni. Partidul Popular de centru-dreapta (PP) a depăşit Partidul Socialist, în multe oraşe considerate “bastioane” ale socialiştilor, previzionând o victorie a formaţiunii de dreapta, în alegerile generale de peste 10 luni. Recunoscându-se învins, premierul Jose Luis Rodrigues Zapatero a declarat că rezultatele au fost influenţate de criza economică. “A distrus mii de locuri de muncă. Este o criză care are efecte profunde asupra moralului oamenilor. Ştiu că mulţi spanioli s-au lovit de greutăţi în ultima vreme şi se tem pentru viitorul lor. Azi, fără îndoială, ei şi-au exprimat nemulţumitea”, a mai spus Zapatero, arătându-se neputincios în faţa unei realităţi dure.
Marţi, 24 mai
UE ar putea decide reintroducerea vizelor de intrare pentru toate cele 41 de ţări din lume care se bucură de liberă ciruclaţie, dacă se va abuza de această libertate. Comisia Europeană a anunţat că va suspenda intrarea liberă în spaţiul comun european, dacă va creşte rapid numărul cererilor de azil sau al şederilor ilegale pe teritoriul ţărilor membre ale Uniunii. “Clauza de securitate” va face ca politica de acordare a vizelor să fie mai eficientă şi va permite autorităţilor euruopene să răspundă mai bine la evenimentele imprevizibile, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom. O ţară UE va trebuie să dovedească faptul că se confruntă cu un influx masiv de imigranţi ilegali dintr-un anumit stat, adică un număr cu 50% mai mare de imigranţi, pe o perioadă de şase luni, pentru ca suspendarea să se activeze. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă statul membru demonstrează că are cu 50% mai multe cereri de azil, într-o jumătate de an, din partea unui stat din care cererile sunt, de obicei, sub 3%.
Orice datorie publică a Greciei poate afecta ratingul de ţară pentru creditare al altor state din zona de la periferia euro, susţin reprezentanţii agenţiei de rating Moody’s. Într-o declaraţie referitoare la impactul unei posibile insolvenţe a Greciei, Moody’s afirmă că o astfel de situaţie ar afecta şi băncile greceşti. Orice fel de restructurare a datoriei Greciei înseamnă o imposibilitate de plată. Între timp, liderii opoziţiei din Grecia au respins cererea partidului de guvernământ de a susţine planul de austeritate pe 4 ani. Planul presupune măsuri economice, pentru reducerea deficitului, care ar continua doi ani după alegerile generale.
Miercuri, 25 mai
Comisia Europeană a negat faptul că ar exista discuţii, la nivelul CE, despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, după ce comisarul grec Maria Damanaki a ridicat această problemă. “Trebuie să înţelegeţi comentariile făcute de Damanaki ca pe o intenţie a sa de a-şi convinge concetăţenii de necesitatea implementării reformelor, în continuare, pentru a creşte competittivitatea în ţară şi pentru a se consolida bugetul, astfel încât finanţele publice să fie în siguranţă”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Amelia Torres. Comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki, afirmase, însă, că subiectul ieşirii Greciei din zona euro este “pe masă”. “Trebuie să vorbesc deschis. Noi avem o responsabilitate istorică de a vedea clar dilema”, a explicat Damanaki. În opinia responsabilului grec, fie ţara sa ajunge la un acord cu creditorii asupra unui program de sacrificii, care să aducă rezultate, fie se întoarce înapoi la drahmă (moneda naţională înainte de adoptarea euro).
Oficiali ruşi din domeniul energiei fac lobby pentru ca gazoductul South Stream, condus de Gazprom, să fie exceptat de la regulamentele privind competiţia de pe piaţa gazelor europene. Comisarul pentru energie, Gunther Oettinger, a declarat că rivalul acelui proiect, Nabucco, rămâne o prioritate a UE, dar a indicat că sunt posibile anumite concesii pentru proiectul rusesc. Într-un eveniment de PR, la Bruxelles, preşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, Alexei Miller, ministrul rus al energiei, Sergei Shmatko, şi directorul proiectului South Stream, Marcel Kramer, şi-au susţinut cauza, pentru a primi spriinul Uniuni Europene. Gazoductul va trece prin Marea Neagră şi va oferi o soluţie alternativă reţelei de gaze din Ucraina. Traseul final, ce va fi decis în funcţie de deciziile de investiţie, în 2012, şi de implicarea Bulgariei, s-ar putea schimba. Dar, teoretic, conducta va traversa prin sud Mărea Neagră, apoi va trece fie prin România, fie prin Bulgaria, până în Serbia, apoi spre Ungaria, Slovenia şi Croaţia.
UE vrea să crească ajutorul oferit ţărilor arabe din sudul Mediteranei, dar sprijinul financiar depinde de reforma politică din acele state. Şeful politicii externe a UE, Catherine Ashton, a declarat că 1,24 miliarde de euro se vor adăuga celor 5,7 miliarde deja alocate, pentru bugetul din 2011-2013, pentru ţările vecine Uniunii. Principiul pe care va funcţiona ajutorul va fi “mai mulţi bani, pentru mai multe reforme”, a explicat ea. Valul de revolte populare din lumea arabă a dat de gândit mediului politic din ţările europene. Cele 27 de state membre ale UE au decis să acorde, prin intermediul Consiliului European, Băncii Europene pentru Investiţii, 1 miliard de euro în plus, pentru sudul Mediteranei, în următorii trei ani.
Joi, 26 mai
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cerut colonelului Muammar Gaddafi să părăsească puterea din Libia, pentru că nu va fi nevoit să plece în exil, ci va avea multe alte opţiuni. “Nu spunem că Gaddafi trebuie să fie exilat. El doar trebuie să plece de la putere şi cu cât se va întâmpla mai repede acest lucru, cu atât mai multe opţiuni va avea”, a explicat Sarkozy. Preşedintele francez a fost gazda summitului grupului G8, al ţărilor industrializate, în staţiunea franceză Deauville. Pe agenda reuniunii au mai figurat, pe lângă revoltele din lumea arabă, găsirea unui nou şef al FMI, viitorul energiei nucleare, adoptarea unor norme pentru internet, problemele economice şi schimbările climatice. La summit au participat lideri din SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada. Mii de poliţişti au împânzit străzile în zonă şi au blocat drumurile de acces spre oraş, în efortul de a securiza zona.
Grupul G8 a avertizat Grecia că trebuie să facă mai multe eforturi pentru a-şi rezolva problemele financiare actuale. Liderii statelor bogate au analizat situaţia din Grecia şi criza din zona euro, potrivit delegaţiei japoneze, temându-se ca problemele actuale din Europa să nu afecteze însănătoşirea economică din întreaga lume. Potrivit secretarului adjunct al guvernului japonez, Tetsuro Fukuyama, mulţi dintre liderii G8 sunt de părere că datoriile ţărilor europene, preţurile la hrană, petrol şi mărfuri şi “supraîncălzirea” economiilor emergente sunt factori care ar putea pune o presiune asupra economiei globale. “În special problemele Greciei îngrijorează liderii mondiali. Este important ca Grecia să încerce, în continuare, să facă o reformă fiscală şi să lucreze cu FMI pe această temă”, a spus oficialul japonez.
Generalul sârb din războiul din Bosnia, Ratko Mladici, a fost capturat, joi, în Serbia, după 16 ani de căutări. El a fost prins de forţele de securitate sârbe, în satul Lazarevo, în casa unor rude ale sale, la 80 km de Belgrad. Este inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime de război de la Haga, sub acuzaţia de genocid şi crime împotriva umanităţii, din 1995. Între 1992-1995, el a condus armata sârbilor din Bosnia şi a pus la cale, împreună cu preşedintele de atunci, Radovan Karadjici, epurarea etnică contra musulmanilor şi croaţilor din Bosnia. În masacrul de la Srebreniţa, în iulie 1995, Mladici a ordonat uciderea a 7.500 de musulmani, prin executare sau îngropaţi de vii; iar în timpul asediului oraşului Sarajevo, timp de 3 ani, au murit 10.000 de oameni. Capturarea, tardivă, dar absolut necesară, a criminalului de război, va ajuta Serbia să primească statutul de candidat la UE. Preşedintele Boris Tadici a organizat, în grabă, o conferinţă de presă, în care a anunţat că arestarea lui Mladici închide un capitol dureros în istoria ţării sale. A respins orice sugestie că arestarea vine exact la momentul oportun – înainte de vizita şefului politicii externe a UE, Catherine Ashton, la Belgrad şi înainte de publicarea unui raport al Tribunalului de la Haga, care acuza autorităţile sârbe de tergiversarea arestării lui Ratko. Oficialii UE au felicitat imediat Serbia, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a spus că aceste veşti bune vor ajuta Serbia să se apropie de UE.
Vineri, 27 mai
Protestatarii spanioli din piaţa centrală a Barcelonei au fost evacuaţi, vineri, dimineaţa. Gestul poliţiştilor a fost urmat de creşterea numărului de demonstranţi şi de ciocniri între aceştia şi forţele de ordine. Iniţial, s-a spus că e vorba de o ridicare temporară a demonstranţilor ce au campat în piaţă, pentru a se putea face curăţenie. Apoi, însă, poliţiştii au început să adune corturile, saltelele, computerele şi alte bunuri ale tinerilor ce dormeau în tabăra improvizată. Mii de oameni au venit atunci în sprijinul celor circa 200 de ce aflau în Piaţa Catalunia. Poliţiştii au tras cu gloanţe de cauciuc şi cu gaze lacrimogene şi au lovit cu bastoanele demonstranţii, pentru a-i forţa de părăsească zona. Înregistraările video arată cum poliţiştii atacă manifestanţii paşnici, fără a fi provocaţi. Circa 99 de persoane au fost rănite şi două arestate. Protestatarii care se autointitulau „Indignaţii”, după bestseller-ul „Indignaţi-vă!” din 2010 a lui Frederic Hessel, au ocupat piaţa din 15 mai, într-un gest de contestare a corupţiei politice şi a şomajului din ţară, a „sistemului care-i avantajează pe bogaţi în detrimentul celor săraci”. Poliţia susţine că a dorit doar să cureţe zona înainte de finala Ligii Campionilor la fotbal, care are loc sâmbătă, la Barcelona.
Preşedintele Barack Obama vizitează, vineri şi sâmbătă, Polonia, în ultima sa escală din turneul european. El va participa la un summit al ţărilor central şi est europene, la Varşovia, summit de la care preşedintele Serbiei, României şi Slovaciei au anunţat că vor lipsi, din cauza prezenţei liderului kosovar la eveniment. Cele trei state nu recunosc independenţa fostei provincii sârbeşti, Kosovo, proclamată în 2008 şi recunoscută de alte 75 de state ale lumii. Obama va vizita Monumentul Soldatului Necunoscut şi Memorialul Ghetoului de la Varşovia, apoi va avea o întrevedere cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski. Pe agenda reuniunii se vor afla subiecte precum primăvara arabă şi politica poloneză în domeniul energiei.
Şeful miniştrilor de finanţedin zona euro, premierul din Luxemburg, Jean-Claude Juncker, a avertizat că FMI ar putea să nu deblocheze următoarea tranşă din împrumutul externe pentru Grecia. Motivaţia FMI este că Grecia nu-şi poate dovedi solvenţa pentru următoarele 12 luni. Comentariile sale vor pune o presiune şi mai mare asupra autorităţilor de la Atena, pentru a-şi reduce deficitul bugetar. Premierul elen, Georgios Papandreu, a discutat cu opoziţia, vineri, pentru a primi sprijin în Parlament, pentru adoptarea altor măsuri de asuteritate, dar opoziţia l-a refuzat. Guvernul grec a început un program, joi, de privatizare a unor companii cu capital de stat, dar Junker a precizat că planurile de privatizare trebuie să fie şi mai ambiţioase.
