La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Salariul minim se îndreaptă vertiginos spre 1 euro pe oră: Cum câștigă statul mai mult decât salariatul

de Marin Pana 27.11.2014

De la 1 iulie 2015, salariul minim pe economie ar urma să treacă pragul psihologic de 1 euro pe oră, potrivit actului normativ pe care Guvernul vrea să-l implementeze. Ca primă treaptă spre acest deziderat, se vor acorda 975 lei pe lună brut (5,781 lei/oră) de la 1 ianuarie și 1.050 lei pe lună brut (6,225 lei/oră) de la 1 iulie.

În expresie netă (bani în mână), este vorba despre o creștere a salariului minim de la 671 lei în acest moment la 724 lei de la 1 ianuarie 2015 și 777 lei la 1 iulie 2015. Ceea ce ar însemna 4,60 lei pe ora lucrată la salariul minim pe economie de la mijlocul anului viitor. Sau ceva mai mult de 1 euro pe oră, dacă se păstrează stabilitatea actuală a cursului de schimb.

Este o creștere semnificativă a puterii de cumpărare la nivelul păturilor sociale aflate în situația de sărăcie relativă dar care, din păcate, nu ține cont de situația familială a fiecăruia. De reținut, odată cu majorarea semnificativă a salariului minim statul va recupera sume importante din taxarea suplimentară a angajatului la asigurări sociale, sănătate, șomaj și impozit pe venit și din aplicarea la o sumă mai mare a celelorlalte contribuții achitate de angajator în afară de CAS-ul redus cu 5%.

Coincidență sau nu, diminuarea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator va echivala cu exact aceleași dări către stat achitate de angajator pe medie în 2015 ca și în prima jumătate a lui 2014. Asta deoarece 26,3% la un salariu brut de 975 lei în prima parte a anului viitor și 1.050 lei în cea de a doua e tot una cu 20,8% la un salariu brut de 850 lei (266 lei).

Dacă ne uităm la evoluția din ultimii șase ani, practic, pe ansamblul anului 2015 salariul minim va crește la fel ca în 2013 și 2014, dar în două trepte a câte 75 de lei și nu de 50 de lei. Pe media anuală, creșterea salariului brut în 2015 față de 2014 ar urma să fie de 15,7% iar cea a salariului net de 14,7% ( ceea ce arată încă odată, dacă mai era nevoie, faptul că nu avem efectiv o cotă de impozitare unică).

De remarcat, prin prisma schimbărilor care au avut loc la guvernare, trecerea de la paliere de doi ani (2009 – 2010 și 2011 – 2012), cu un salt de circa 10 euro, la accelerarea creșterii salariului minim, anuală și tot mai pronunțată (12 euro, 15 euro, 20 euro la valorile medii ale salariului minim net și la cursul prognozat al euro).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cum câștigă statul mai mult decât salariatul

Dacă se face raportul dintre salariul minim net (bani în mână, efectiv încasați) și cel brut (folosit ca bază de calcul pentru impozitare), se poate observa cum partea ce rămâne salariatului se diminuează cu trei procente pe parcursul a șapte ani, în timp ce cota care revine statului prin taxare va urca în 2015 până la 26%, față de doar 23% în 2009.

Explicația constă în păstrarea nemodificată a deducerii personale de 250 lei încă din anul 2005, atunci când a fost introdusă. Indexarea deducerii cu inflația pe ultimii zece ani și extinderea ei la membrii familiei ar fi dus la un cuantum de aproape 500 de lei în prezent, care ar fi permis aplicarea unui impozit pe venit egal cu zero în cazul salariaților cu nevasta casnică sau cu un copil în întreținere.

Totodată, impozitarea ar fi fost mai mică la angajator, deoarece s-ar fi putut acorda același salariu net cu un salariu brut mai redus. Astfel, am fi avut avantaje și în planul protecției sociale și în cel al costurilor cu forța de muncă. Singura, dar marea problemă, este că nu ar mai fi crescut la fel de mult și de repede încasările la bugetul statului din impozitarea muncii.

Este și motivul pentru care s-a preferat varianta mai facilă a majorării venitului salarial minim, combinată cu amnezia în privința indexării deducerii personale. Salariul minim brut de la momentul când a fost stabilită deducerea de 250 lei era de doar 310 lei, cu un raport între deducere și salariu de 80%.

La cotele actuale de impozitare pentru pensii, sănătate și șomaj, celor 310 lei salariu brut le-ar fi corespuns un impozit pe venit de 1 leu și 40 de bani. La cei 1.050 de lei de la mijlocul anului viitor, salariații vor ”sărbători” trecerea pragului de 100 lei dări similare achitate către stat. Altfel spus, la un salariu de 3,4 ori mai mare, impozitul va fi de 67 ori mai mare, adică de aproape 20 de ori mai mult.

Ceea ce contează atunci când se percep impozitele pentru circa 1,5 milioane salariați (dintre care aproape o treime bugetari).

Alte efecte

Reamintim că, potrivit cifrelor comunicate oficial, de majorarea de la 850 la 900 de lei a salariului de baza minim brut au beneficiaseră la mijlocul acestui an 966.405 salariați, dintre care 281.542 bugetari și 684.863 din sectorul privat.

Dat fiind numărul relativ mare de angajați care au înscris salariul minim pe economie în cartea de muncă, creșterea salariului minim este o modalitate sigură de majorare a încasărilor la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Dar și o modalitate de a majora costurile salariale, implicit de a reduce competitivitatea produselor și serviciilor oferite.

De aceea se și impunea reducerea CAS la angajator, tocmai pentru a compensa cumva la nivelul costurilor cu forța de muncă, taxarea suplimentară provenită din creșterea rapidă a salariului minim și de a preveni deplasarea către plata la negru.

Per total, acest tip abordare va afecta mult mai puțin decât se crede bugetul statului. Mai degrabă, ”compactarea” salariilor, cu reducerea ecartului între minim și maxim, și neglijarea deducerilor ( dispunere care amintește de situația de dinainte de 1989) va avea efectul de a descuraja munca de o productivitate superioară și/sau asumarea fiscalizării acesteia.

Forța de muncă ”europenizată” ar fi fost mult mai mulțumită cu o creștere generală a deducerilor (de natură să stimuleze munca pe principiul statului care îți ia mai puțin din ce-ai produs, dacă ai obligații familiale), nu cu o majorare nominală spectaculoasă, dar discutabilă, a veniturilor reduse. Mai ales că, paradoxal, cota de impozitare efectivă crește la fiecare indexare și se apropie de cea oficială de 16%.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cota unică este aplicată asupra veniturilor impozabile ( reduse prin aplicarea cel puțin a deducerii personale) și nu asupra salariului brut.

Cheia optimizării pe model occidental, ar fi o cotă nominală mai mare de 16% dar (pe calea unei deduceri universale de, să zicem, 500 lei pe lună) o cotă efectivă de impozitare semnificativ mai mică pentru cei care își asumă obligația de a întreține alte persoane.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2014

2 comentarii

  1. MirceaM
    28.11.2014, 3:03 pm

    “Asta deoarece 26,3% la un salariu brut de 975 lei în prima parte a anului viitor și 1.050 lei în cea de a doua e tot una cu 20,8% la un salariu brut de 850 lei (266 lei).”
    Oare? Viteza, bat-o vina…
    Pe de alta parte . din cate stiu, deducerea personala tine cont de numarul de persoane aflate in intretinere, variind intre 250 si 650 lei.
    http://codfiscal.net/36178/deducerea-personala-facilitate-fiscala-pentru-angajati
    Chestia nasoala e ca sunt discriminati cei care obtin venituri nesalariale, lor nu li se deduce nimic. Acest plafon ar trebui as fie general valabil, pe venitul global. Cota unica e un basm de adormit copiii…

  2. iooo
    2.12.2014, 8:48 pm

    Ponta in loc as scada cas-ul la angajator trebuia as mareasca deducerea personala la 900 de Ron sa elimine deducerea pt copii pt ca oricum era o bataie de joc si as oblige angajatorii sa acorde 10 tichete de masa in ian so 10 in iulie in loc de marirea sal min in felul acesta in loc de 100 Ron ang castigau peste 280 ron consumul crestea Ind alimentara reducea evaziunea IAR cresterea ec se accelera.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult

Stiri

Piaţa ambalajelor din România – 890 milioane euro, mai puţin de 15% sunt biodegradabile

Vladimir Ionescu

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar numai 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, scrie Agerpres. “Analizată global, piaţa ambalajelor este… Mai mult

Stiri

OMS rectifică evaluarea noului coronavirus: De la amenințare globală “moderată”, la “ridicată”

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a corectat luni evaluarea ameninţării legate de coronavirusul din China care trece de la “moderată”, cum era calificată până în… Mai mult

Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult