vineri

21 iunie, 2024

11 iunie, 2024

Guvernul a aprobat în ședința de săptămâna trecută creșterea salariului minim pe economie, de la 3.300 de lei, la 3.700 de lei brut, ceea ce înseamnă un net de 2.363 de lei, întrucât a fost crescută și suma neimpozitată, la 300 de lei, de la 200 de lei în prezent.

Măsura va intra în vigoare la 1 iulie și va avea un impact bugetar pozitiv de 2,312 miliarde de lei asupra veniturilor bugetare, anul acesta. Anul viitor, suma colectată suplimentar la buget din impozitele și contribuțiile aferente acestei creșteri va fi 5,55 miliarde de lei. Cheltuielile statului avansează cu aproape 553 de milioane de lei anul acesta și 1,326 miliarde în 2025, sumă reprezentând impozitele plătite în plus pentru bugetari – bani care vor fi compensați de contribuțiile și taxele venite din zona privată.

Vor beneficia de aceste majorări 1.871.266 de angajați, care au acum salarii de cel mult 3.699 lei, adică  32,5% din cei aproape 5,7 de milioane de lucrători din România.


Aceste 1,87 de milioane de persoane sunt lucrători din domenii slab plătite, precum comerțul, transporturile și majoritatea IMM-urilor, unde nivelul salariilor este mult mai mic decât salariul mediu.

Majorarea anticipează implementarea Directivei salariului minim european

2024 este anul în care statele membre trebuie să finalizeze transpunerea Directivei UE privind salariul minim adecvat și să aplice normele, începând cu 15 noiembrie.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat săptămâna trecută, în contextul discuțiilor despre majorarea de la 1 iulie, că România va introduce salariul minim la nivel european.

„Între timp, la nivel european, familia social-democrată, S&D, prin comisarul Schmidt, social-democrat, comisarul pe muncă, au venit şi avem de aplicat salariul minim european. Deci, cu alte cuvinte, o viziune la nivel european. Părerea mea, să nu mai inventăm noi iarăşi apa caldă şi să mergem pe o viziune europeană, a Uniunii Europeane, care pentru aceeaşi muncă să fie plată egală şi avem termen de implementare, mi se pare, pe 15 noiembrie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ce prevede Directiva în privința salariului minim – raportarea la salariul mediu și la salariul median:

  • Asigurarea unui salariu minim decent, ceea ce înseamnă, conform experților din domeniu, 50% din salariul mediu pe economie sau 60% din salariul median

  • Stabilirea unui mecanism clar de indexare a salariului care să țină cont de productivitate, dar și de valoarea coșului de consum

  • Planuri naționale cu măsuri pentru extinderea ponderii salariilor care sunt stabilite prin negocieri colective, ținta pe termen lung fiind aceea de a se ajunge la un procent de 80%.

Raportarea la 60 % din salariul median (cel care corespunde nivelului sub care și peste care se situează jumătate dintre salariați) și 50 % din salariul mediu brut nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar reprezintă un punct de referință normativ puternic  pentru „prag dublu de decență” al salariului minim național.

Cum va arăta salarizarea din România, după 1 iulie, pe tranșe de salarii

Un salariu minim de 3.700 de lei reprezintă sub 50% din salariul mediu, care era în luna martie de 8.502 lei, conform INS. A fost luna în care salariul mediu net a depășit plafonul de 1.000 de euro – 5.185 de lei.

Astfel, de la 1 iulie, salariul minim va reprezenta doar 43,5% din salariul mediu. Pentru a atinge 50% din salariul mediu, remunerația minimă garantată ar trebui să fie de 4.251 de lei.

Ne apropiem de valoarea de referință dacă luăm în considerare câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, care este de 7.567 lei. În acest caz, salariul minim va reprezenta, de la 1 iulie, 48,9% din salariul mediu.

Cum va arăta salarizarea din România, după 1 iulie, pe tranșe de salarii, în ipoteza că vor crește doar veniturile minime. Calculele sunt efectuate pe baza datelor CNPP, cu numărul asiguraților care plăteau contribuții în luna martie. Numărul total al salariaților este de aproape 5,7 milioane de persoane, cu contracte cu normă întreagă sau parțială.

România stă deja bine la raportarea la salariul median, care este undeva peste 5.000 de lei, tocmai pentru că are un număr foarte mare de salarii mici.

În ceea ce privește celelalte transpuneri ale Directivei, lucrurile sunt mult rămase în urmă.

Ministerul muncii a anunțat în luna mai, că se lucrează la formula salariului minim, dar nu a oferit detalii, ci doar principiile pe care este elaborată aceasta: „Formula care va fi stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi productivitatea muncii. Directiva 2041/2022 urmează să fie transpusă în România în acest an. Actul legislativ al Uniunii Europene stabileşte că fiecare stat va avea nivelul venitului minim în funcţie de condiţiile sociale, economice şi de evoluţia indicatorilor economici”.

De asemenea, actul normativ propus pentru transpunerea directivei nu include definirea clară a gradului de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă. Rămâne de văzut cum va arăta planul de măsuri pentru creșterea procentului de salarii stabilite prin contracte colective, în condițiile în care România are în prezent unul dintre cele mai mici ponderi din UE la angajații reprezentați de sindicate.

Una dintre cele mai mari creșteri în ultimul deceniu, dar tot penultimul loc în UE

La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale UE aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru (de la 1 ianuarie 2023).

Țările UE fără un salariu minim național au fost: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.

Salariile minime lunare variază foarte mult între statele membre, de la 399 euro în Bulgaria la 2.508 euro în Luxemburg, conform Eurostat.

România, deși a avut unele dintre cele mai importante majorări salariale în ultimul deceniu, se află în continuare pe penultimul loc, urmată de Bulgaria:

Astfel, România se află în Grupa 3, a țărilor UE cu un salariu minim național sub 1.000 euro pe lună.

Grupul mai include: Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia și Bulgaria. Salariul lor minim național a variat de la 399 euro în Bulgaria la 940 euro în Cipru.

Cum s-au pregătit statele UE pentru termenul 15 noiembrie

Conform analizei Eurofound realizată de Christine Aumayr-Pintar, după un an dificil, cu prețuri în creștere și putere de cumpărare în scădere, anul 2024 marchează un punct de cotitură, cu creșteri semnificative ale salariului minim în majoritatea statelor membre ale UE, creșteri ce au depășit inflația.

Tendința este și un efect al apropierii termenului limită pentru punerea în aplicare a directivei privind salariile minime adecvate, care trebuie transpusă până în noiembrie 2024. Ea ainfluențează deja politicile naționale, ceea ce a condus la creșteri salariale mai substanțiale.

În Bulgaria, Codul muncii a fost modificat în februarie 2023 pentru a stipula că salariul minim legal va fi stabilit la 50 % din salariul mediu brut, la 1 septembrie al fiecărui an.

Ministerul Familiei, Muncii și Politicii Sociale (MRPiPS) din Polonia a anunțat la sfârșitul lunii mai că se lucrează la implementarea Directivei și că opțiunea este pentru alegea valorii de referință raportate la salariul mediu. „Proiectul de lege de implementare a directivei va defini o valoare de referință care va fi atinsă treptat și cu care va fi comparat salariul minim. Ministerul Familiei, Muncii și Politicii Sociale este înclinat să stabilească valoarea de referință orientativă la 60% din salariul mediu”, a adăugat ministrul de profil.

Cehia și-a modificat Codul muncii în luna martie a acestui an, stipulând că salariul minim legal ar trebui să ajungă la cel puțin 47% din salariul mediu până în 2029, d ela 41% anul acesta.

În Slovacia, legea merge chiar mai departe decât dublul prag de decență, precizând că salariul minim ar trebui să fie de 57% din salariul mediu.

În Irlanda, guvernul și-a luat angajamentul de a crește salariul minim legal la 60 % din salariul median până în 2026.

În Estonia, sindicatele, angajatorii și guvernul au încheiat un „acord tripartit ” în mai 2023, vizând creșterea salariului minim legal la 50 % din salariul mediu până în 2027.

Dublul prag de decență influențează deja politicile privind salariul minim, oferind sindicatelor un argument suplimentar, scrie Social Europe. În Ungaria și în România, sindicatele au folosit pragul pentru a obține o creștere mai mare a salariului minim în discuțiile cu guvernul și cu angajatorii.

În Țările de Jos, Federația olandeză a sindicatelor (FNV) militează pentru un salariu minim echitabil de 16 euro pe oră. Sloganul FNV, Voor een better bestaan-60% Mediaan (Pentru o viață mai bună – 60% din mediană), se referă în mod explicit la versiunea mediană a pragului.

Directiva a influențat chiar și revendicările sindicatelor din afara Europei: Confederația japoneză a sindicatelor, Rengo, a cerut o creștere treptată a salariului minim de la 46% la 60% din salariul median, invocând directiva europeană.

Planuri naționale pentru creșterea ponderii salariilor acoperite prin negocieri colective

Pentru a promova negocierea colectivă (sectorială), directiva obligă statele membre cu o acoperire mai mică de 80% a negocierii să stabilească un plan de acțiune pentru a promova negocierea colectivă și pentru a crește progresiv acoperirea. După cum indică graficul de mai jos, realizat de Social Europe, doar opt state membre ating acest prag de acoperire, astfel încât majoritatea vor trebui să elaboreze un astfel de plan de acțiune:

În Suedia, rata de acoperire se situează de mult timp în jurul valorii de 90% și, prin urmare, în prezent nu se propune nicio măsură pentru ca Suedia să se conformeze dispozițiilor Directivei.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: