Sindicatele doresc o creștere cu un net de 143 lei, până la 1.500 de lei net. Patronatele sunt de acord cu o majorare de 200 de lei, cu condiția ca suma să nu fie impozitată, ci să se transforme în net pentru angajați.
Premierul Florin Cîțu spune că salariul minim trebuie să crească, dar pe baza unei formule ce urmează să fie elaborată.
Reprezentanții Guvernului, patronatelor și sindicatelor și-au prezentat marți, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog social, pozițiile în negocierea salariului minim pentru anul 2022.
Aproape 1,6 milioane de salariați, adică 28,53% din totalul salariaților activi aveau în luna mai Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) încheiate la valoarea salariului minim, conform datelor oficiale.
Solicitările sindicale
Sindicatele resping orice formă de deonectare a brutului de net și deductibilitate, întrucât ele afectează în viitor veniturile salariaților: „Noi insistăm că nu deductibilitățile rezolvă problema, și nu reducerea contribuțiilor de asigurări sociale care vor afecta veniturile salariaților la sfârșit de carieră, în special la pensie”, a explicat la finalul întâlnirii Bogdan Hossu, președintele confederației cartel Alfa.
„Trebuie să găsim o formulă să rămână, să fie predictibilă, în același timp să găsim o dinamică a salariului minim care să țină cont de creștere economică, de nevoile românilor și de perspective”, a declarat premierul Florin Cîțu la reuniunea Comitetului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Sindicaliștii sunt de acord cu această viziune, dar acuză guvernanții că întârzie elaborarea formulei, precum și variantele luate în considerare de autorități.
Argumente în favoarea creșterii salariului minim (în opinia cartel Alfa)
- Valoarea netă a salariului minim acoperă doar jumătate din coșul minim de consum, a cărui valoare, calculate pentru anul 2020, este 2818 lei pentru o persoană și 7.278 lei pentru o familie de cu doi copii. Din 1.386 de lei nu se pot asigura toate cheltuielile necesare unui trai demn, acest venit condamnând lucrătorii la sărăcie.
- PIB-ul pe cap de locuitor este acum 72% din media UE, dar salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE;
- Productivitatea muncii este de 65% din media UE, dar lucrătorii români primesc o pondere mult mai mică din PIB la crearea căruia contribuie: 38,2% din PIB revine muncii, față de 47,8% în restul UE; Pentru a echilibra această distribuție inechitabilă, este nevoie de creșteri ale salariului minim mult peste creșterile productivității anuale. În caz contrar, problemele binecunoscute nu vor întârzia să se adâncească: sărăcie, emigrare în masă, muncă informală etc.
- Creșterile salariului minim din ultimii ani în România sunt mai mici decât creșterile generale ale salariului minim în UE, ceea ce determină o pierdere de convergență și un stimulent suplimentar pentru migrație.
- Niciuna dintre previziunile privind presupusele efecte negative ale creșterii salariului minim – pierderea de locuri de muncă și creșterea inflației – folosite ca argumente pentru menținerea scăzută a salariului, nu s-au adeverit în timp. Dimpotrivă, creșterea salariului minim, în unii ani chiar cu procente semnificative, a fost asociată cu creșterea ocupării și creării de locuri de muncă.
Sindicatele solicită grafic pentru majorarea etapizată până la nivelul salariului minim din directiva europeană
Mari confederații sindicale cer ca orice formulă de calcul să fie corelată nu doar cu productivitatea, ci să țină cont de două elemente importante ale oricărei discuții privind salariul minim pe economie:
- corelarea valorii nete a salariului minim cu valoarea coșului minim de consum
- directiva europeană privind salariile minime decente, care cere stabilirea unuia dintre raporturile considerate obligatorii pentru un salariu minim decent: 50% din salariul mediu sau 60% din salariul median (pentru anul 2030)
România nu a fost de acord cu această directivă ce a declanșat controverse în UE.
Blocul Național Sindical (BNS) a și propus un grafic pentru creșterile de până în 2030:
În opinia BNS, ar fi benefică dublarea bazei deducerii personale de bază, de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte venituri să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură, spune BNS, ar permite creșterea salariului minim din 2022 la 1.530 de lei.
Soluția nu este împărtășită de cartel Alfa, carerespinge afectarea cotizațiilor.
(Citiți și: „Calitatea locurilor de muncă se deteriorează – 40% din joburile create anul acesta sunt plătite cu salariul minim”)
Patronatul Concordia dorește o formulă de calcul a majorărilor, dar o formulă care să nu presiune pe companii
Confederația Patronală Concordia, care reprezintă peste 2.000 de firme ce totalizează peste 350.000 de angajați, este de acord și cu un calendar de creștere a salriilor, și cu o formulă predictibilă, așa cum a declarat președintele organizației, Steven van Groningen:
Concordia dorește ca împreună cu partenerii sociali să stabilească un calendar al creșterilor salariului minim pentru următorii 3-4 ani, după o formulă clară, care să ducă la o creștere a veniturilor angajaților, dar fără a pune o presiune insuportabilă pe companii. Și o formulă care să fie predictibilă.
În opinia noastră, putem agrea cu partenerii sociali o creștere reală anuală fixă care să fie ajustată cu rata inflației și productivitatea (…)
Credem că putem ajunge împreună, prin dialog, la o formulă care să poată reprezenta o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei care sunt plătiți cu salariul minim.
