Aproximativ 40% din locurile de muncă create de la începutul acestui an în România sunt plătite cu salariul minim, procentul fiind semnificativ peste media existentă pe piața muncii în acest moment – aproape 1,6 milioane de salariați, adică 28,53% din totalul salariaților activi aveau în luna mai Contracte Individuale de Muncă (CIM-uri) încheiate la valoarea salariului minim, conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Ponderea salariilor minime în totalul joburilor apărute anul acesta indică o deteriorare îngrijorătoare a calității locurilor de muncă apărute în pandemie.
„De la începutul acestui an, au fost create 120.000 de locuri de muncă, o informaţie care a trecut oarecum mai puţin observată şi din cauza zumzetului politic, cu alegeri interne și așa mai departe. Din aceste 120.000 de locuri de muncă, aproximativ 40% sunt plătite cu salariul minim şi de aceea ţin foarte tare şi la majorarea salariului minim, şi la corectitudinea în relaţiile de muncă. De asemenea, reprezintă în continuare o direcţie pe care trebuie să accelerăm: dinamizarea pieţei muncii este sursă şi de creştere a nivelului de trai, dar si de sustenabilitate a marilor sisteme publice, pentru că ne va creşte implicit contribuţia la bugetul de stat” , a explicat ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Digi24.
(Citiți și: „Salariile minime: la stat, în economie”)
Se caută specialiști, dar se angajează necalificați
Situația este bizară, întrucât INS raportează lunar că cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante
a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate. De exemplu, în trimestru I dina cest an, economia și statul căutau 10.600 de astfel de specialiști, în timp ce locurile vacante pentru ocupații elementare erau 5.600. Pe locul trei se aflau muncitorii calificați și asimilați – 5.000 de locuri.
Potrivit ministrului Muncii, în momentul de faţă, există „informaţii consistente” că foarte mulţi oameni sunt angajaţi în acte cu salariul minim, dar de fapt, ei nu sunt plătiţi cu salariul minim. Este vorba despre așa-numita muncă la „gri”.
„Oamenii să-și ceară drepturile!”, este sfatul Ralucăi Turcan, care a explicat pe ce ar putea miza viitorii angajați. „Vreau să fie un lucru foarte limpede. În momentul de față, avem așa: aproximativ 480.000 de oferte de muncă înregistrate, avem aproximativ 200.000 de cereri de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că undeva există aproximativ 280.000 de locuri de muncă neocupate. Deci, oamenii de afaceri au nevoie de forță de muncă exact ca de aer și atunci, dacă angajatul este bine pregătit, să se ducă la angajator și să-și ceară drepturile pe contractul de muncă! Este un drept pentru care trebuie să învețe să militeze, pentru că și angajatorii au nevoie de forță de muncă”, a declarat Raluca Turcan.
Ministrul nu a oferit însă o estimare a procentului pe care l-ar putea reprezenta munca la gri în totalul joburilor create anul acesta și remunerate cu salariul minim.
Urmează definirea și sancționarea muncii subdeclarate
Raluca Turcan a explicat că „în România lui 2021, munca subdeclarată nici măcar nu este definită” și a anunțat că ministerul pe care-l conduce pregătește modificarea cadrului legislativ pentru a cuprinde acest fenomen.
În ceea ce privește munca la negru, Raluca Turcan a precizat că anul acesta au fost depistate 5.000 de cazuri și au fost aplicate amenzi în valoare de 60 de milioane de lei. Problema este că aceste amenzi nu au ajuns în bugetul statului, pentru că nu au fost colectate de ANAF, iar aceasta riscă să devină o practică curentă.
„Din nefericire, colectarea amenzilor este mai mult decât dezastruoasă, lucru care m-a făcut să propun ANAF-ului un protocol de colaborare, astfel încât să creştem colectarea, pentru că, dacă inspectorii muncii se duc pe teren, aplică amenzi, dar după aceea amenzile nu se colectează, sunt oarecum luaţi de fraieri şi practica rămâne în vigoare”, a explicat ministrul.
Raluca Turcan a criticat și Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru că face „pseudo-cursuri de calificare şi de formare”, iar oamenii nu sunt pregătiţi pentru ceea ce aşteaptă piaţa muncii de la ei. „Vorbim de o piaţă a muncii digitală, de meserii care nici măcar nu sunt incluse în codul ocupaţiilor din România, altele nu se mai caută şi atunci, schimbăm această perspectivă a formării forţei de muncă”, a explicat ministrul muncii.
BNS solicită dublarea deducerii personale de bază în cazul salariilor minime
Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită dublarea deducerii personale de bază, de la 350 de lei la 700 de lei, pentru salariile aflate sub şi la nivelul salariului minim pe economie.
Confederația atrage atenţia că nivelul actual al salariului minim nu permite unei familii medii de salariaţi să depăşească pragul de sărăcie:
“Dacă avem în vedere că o familie de salariaţi este în medie formată din 2,883 persoane, că o familie de salariaţi are în medie 1,639 persoane cu statut de salariat, că pragul de sărăcie/persoană din 2018 (750 lei) actualizat cu rata inflaţiei la nivelul anului 2021 (11,04%) este de 833 lei, rezultă că pentru o familie medie de salariaţi în 2021 pragul de sărăcie este situat la aproximativ 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aproximativ 1.465 lei net. Astăzi salariul minim net este 1.386 lei”.
Urmărește-ne pe Google News
