Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Salariile momentului. Diferență record între puterea de cumpărare și productivitatea muncii

9 decembrie, 2015

salariuCâștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă.

Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară a traversat din nou pragul de 140% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor) și a urcat la 141,7%.

Banii ….

Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a atins un nou record istoric, cu 421 de euro în termeni nominali și 844 de euro ca putere de cumpărare comparabilă la nivel european (ținând cont de prețurile de la noi, aflate la jumătate față de media UE).


A fost depășit, astfel, maximul anterior, atins în luna aprilie a anului curent pe fondul primelor acordate de Paști.

tabel1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Față de octombrie 2014, creșterea nominală a salariului net a fost de 9,7% iar creșterea reală a salariului (după ajustarea cu inflația) a urcat la 11,5%.

Valoarea mai mare în termeni reali provine din scăderea prețurilor, care a amplificat puterea de cumpărare a sumelor încasate.

Atenție, această majorare considerabilă a puterii de cumpărare este în continuă creștere (după ce la mijlocul anului se consemnau valori de 7,6% în termeni nominali și 9,4% în termeni reali).


Evident, recenta majorare a salariilor în sectorul bugetar și propagarea efectului ei pe piața muncii (unde statul ocupă poziția de market-maker) vor duce la o accelerare și mai pronunțată pe partea veniturilor nominale.

De reținut și schimbarea de lider sectorial al salariilor din România. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (4483 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1087 lei).

Schimbarea a fost determinată și de diminuarea cu 25,2% a veniturilor înregistrate pe segmentul de extracţie a petrolului brut şi gazelor naturale.

Totodată, raportul dintre sectoarele cu salarii maxime și cel cu salarii minime s-a redus considerabil și s-a apropiat de pragul de 4 la 1 ( de la circa 5 la 1 în prima jumătate a anului).

De menționat majorările salariale cu 8,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 6,7% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

La polul opus, alte scăderi importante (între 10% şi 18%) au mai fost înregistrate la fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei și transporturi aeriene

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă însănătate şi asistenţă socială (+16,7%, în principal ca urmare a majorării salariului de bază), în învăţământ (+3,9%, prin creșterea numărului de ore prestate) și, marginal, în administraţia publică (+0,7%).

… Și productivitatea din spatele lor

tabel2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Productivitatea muncii, care ar trebui să stea la baza majorărilor de salarii, arata la mijlocul trimestrului trei o stagnare care nu justifica ”entuziasmul” în majorarea câștigurilor salariale.

Diferența dintre avansul de plusvaloare realizată pe baza muncii depuse și remunerarea acesteia se situează, astfel, undeva la zece procente. Procente care nu pot fi susținute prin producția suplimentară obținută sau prin serviciile prestate.

Nici evoluția din ultimele trimestre a acestui indicator nu justifică situația creată în preajma anului electoral 2016.

După pierderea continuă de ritm înregistrată în 2014, se bate pasul pe loc și se fac mari eforturi pentru a reveni din teritoriul negativ al creșterii de productivitate, în care intrasem de puțin la finele trimestrului anterior.

tabel3
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Deși se poate invoca drept argument pentru sustenabilitate o anumită redistribuire dinspre capital spre muncă pe partea de împărțire a rezultatului economic ( suntem ultimii În UE la partea care revine muncii, cu doar 31%, față de peste 40% în majoritatea statelor foste comuniste și peste 50% în economiile dezvoltate), totuși acest argument nu apare ca suficient.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În context, se profilează la orizont o corecție prin modificarea raportului dintre banii care circulă în piață și oferta de bunuri și servicii.

Corecție care se poate traduce într-o inflație crescută (mascată în prezent de reducerile de TVA) și tendința de creștere a cursului de schimb euro/leu. Aceste evoluții ar afecta nivelul de trai care ar fi trebuit să rezulte în baza majorărilor de salarii și capacitatea de a achita ratele în valută la creditele aflate în derulare.

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. fantastic, nu credeam ca stau asa bine pe hirtie, mai acum ceva timp conform ins mincam 3,5 oua pe luna. cind iau sal min pe ec si ma duc sa platesc una alta, nu ramin cu nimic, dar pe hirtie o duc bini di tat, o sa maninc hirtie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. fantastic, nu credeam ca stau asa bine pe hirtie, mai acum ceva timp conform ins mincam 3,5 oua pe luna. cind iau sal min pe ec si ma duc sa platesc una alta, nu ramin cu nimic, dar pe hirtie o duc bini di tat, o sa maninc hirtie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr