Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Problemele salarizării în România vs. salariile managerilor de la stat

de Marin Pana 30.5.2013

Valoarea exactă a salariului minim net este 601 lei iar cea a venitului salarial mediu net a fost de 1.617 lei în luna martie 2013, în creștere conjuncturală de peste patru procente față de luna precedentă (în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale și prime de Paște).

Dacă limitarea la șase salarii medii brute, impusă la companiile în care statul este acționar majoritar, ar funcționa și în cazul Guvernului, situația salarizării s-ar prezenta de la mijlocul acestui an după cum se vede în tabelul următor. Salariul minim se va majora de la 1 iulie la 800 lei brut iar venitul salarial mediu va reveni în apropierea cotei de 1.600 lei.

(CLIK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă se face trimitere la media de circa 1.000 euro menționată de primul ministru drept referință a mediei salariale în companiile de stat, rezultă că la stat de câștigă în medie aproximativ 4.400 lei în medie. Adică de două ori mai bine decât pe ansamblul economiei, care este în proporție de circa 70% privată. Sau de trei ori mai bine decât la privat, pentru ca să iasă media pe total.

La nivel de principiu de impozitare, cota unică de impozitare nu există. Asta deoarece raportul între suma netă încasată și cea brută, înscrisă în contractul de muncă, este descrescător variabil. Explicația constă în deducerea personală regresivă între 1.000 lei și 3.000 lei venit impozabil, la care se adaugă deducerile pentru persoanele aflate în întreținere.

La o durată de activitate normală, de 35 – 40 de ani, și la un curs de 4,35 lei pe euro, extrapolarea acestor valori de remunerare a muncii duce la un rezultat final exprimat în euro foarte ușor de reținut:

cam 60.000 de euro câștigați din muncă pe tot parcursul vieții la salariul minim pe economie și 160.000 euro la venitul salarial mediu pe economie.

Practic, o metodă simplă pentru evaluarea unei vieți de muncă, la cotația prezentă, constă în adăugarea a două zerouri și trecerea de la lei la euro. Așa cum se prezintă valorile extrapolate față de valoarea unei case sau a unei mașini și dacă se ține cont de cheltuielile curente cu alimentele și întreținerea, traiul exclusiv din salariul ”obișnuit” apare drept extrem de dificil.

Nu doar față de necesități și de sumele impresionante câștigate de șefii societăților de stat, care rezolvă în mai puțin de un an problema traiului de o viață pentru alții. Dar și prin prisma unui raport foarte extins nu între medie și vârf, dar și între medie și bază, care expandează foarte mult gama de câștiguri și amenință fundamental coeziunea socială.

Raporturile dintre salarii: în România și Europa

Actualmente, raportul între salariul minim net pe economie și salariul mediu net pe economie este de doar 35%, ( 34% dacă se face raportul la valori brute), valoarea cea mai mică în context european. Datele disponibile pentru anul 2010 ne plasau la coada Uniunii Europene și foarte aproape de SUA, la acest indicator.

State precum Ungaria sau Polonia, se apropie de 40% raport între salariul minim și cel mediu, în timp ce în Europa Occidentală valorile sunt și mai mari.

În Franța, acest indicator trece de 60%, în Irlanda și Belgia se situează peste 50% iar Portugalia (48%) și Marea Britanie (46,1%) se situează peste pragul de 45% ( date preluate de Organizația nternațională a Muncii).

Adică avem 4 probleme. Și 2 soluții

Așadar:

  • avem o problemă a salariilor medii prea mari la stat față de privat,
  • apoi una a salariilor prea mari ale șefilor de la companiile stat față de media din propria companie
  • apoi una a ecartului exagerat între nivelul minim și cel mediu.
  • La care se adaugă problema salariilor prea mici la nivelul miniștrilor, mulți dintre ei sponsorizați de rude pentru a activa pe bani puțini în slujba cetățenilor.

În pofida unei abordări superficial juste și populiste, soluțiile sunt exact pe dos decât se practică :

  • -,Mai întâi ar trebui crescut salariul minim la un nivel situat spre 50% din cel mediu, adică 1.100 lei brut. Respectiv 800 lei net, valoare apropiată de pensia medie. Deținerea unui loc de muncă oarecare trebuie să fie cea mai bună protecție socială și pentru cei care lucrează și pentru bugetul de pensii.Dacă o afacere nu e suficient de productivă pentru a putea plăti asemenea salarii, nu are rost să fie derulată iar acceptarea unui salariu minim scăzut nu face decât să o subvenționeze indirect prin acordarea de beneficii sociale unor oameni care ar trebui să se întrețină din ce câștigă.
  • -,Apoi, ar trebui majorate salariile la guvern spre valori cu cinci cifre net pentru miniștri.
    Ca să se poată întreține și ei din ce câștigă de pe urma activității lor
    .
    Dacă ne uităm la standardul lor de viață și la declarația de avere, s-ar putea să constatăm că mai ușor trăiesc unii din salariul minim pe economie decât guvernanții din sumele încasate oficial.

Abia apoi, dacă suntem corecți și transparenți, am putea să îndreptăm atenția opiniei publice spre cazurile excepționale de cinism manifestate în consiliile de administrație din companiile de stat. Unde cine-mparte, parte-și face.

Iar pentru cei care exagerează, soluția ar fi demiterea fără drept de apel și nu ajustarea populistă, dar limitată a sumelor. Oricum fără legătură cu productivitatea muncii sau cererea reală din partea pieței a competențelor manifestate de personajele afectate de plafonarea după model polonez a salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2013

4 comentarii

  1. Ioana Haitchi
    31.5.2013, 9:06 am

    Viatza romanilor valoreaza doua zero-uri!!!

    Un articol foarte pertinent. O singura precizare privitor la “Dacă o afacere nu e suficient de productivă pentru a putea plăti asemenea salarii, nu are rost să fie derulată”…Aprox. 240 de mari companii realizeaza 92% din cifra de afaceri a tarii iar ceilalti agenti economici doar 8%!!! Daca rezolvam si problema asta si inversam raportul sau macar il echilibram, am putea avea alte pretentii de la viatza. Poate ne gandim si la un impozit final pentru banii care ies din tara. Pana atunci, statul face o afacere foarte profitabila cu noi si nu invers, motiv pentru care nivelul nostru de trai e de toata rusinea.

  2. milika
    31.5.2013, 10:09 am

    ok, vorbim pe cifre. dar de aici poti sa propui solutii matematic corecte fara sa ai totusi viziune si criteriu. nu vad pe nimeni sa sustina salarizarea dupa princiopiul importantei activitatii pentru societate. de pilda, un medic stagiar cistiga cam cit un instalator cu 4, 5 ani de experienta. un electricisn, cam cit un prof de liceu cu anibuni de stres in spate. in toate tarile nebananiere se aplica acest criteriu. cum poti propune unui cercetator o leafa care echivaleaza cit salariul femeii de serviciu de la o banca? Cum poti contracara atitudinea unor cadre didactice (cu un salariuderiziriu) de a pretinde, facind presiune pe elev, plicul. nu mai vorbim de medici…
    eu cred ca ar trebui facuta o analiza la acest nivel si abia pornind de aici vom putea intelege cite ceva despre ce si cum trebuie evaluata munca. stinga sau dreapta au aplicat un liberalism gaunos (doar e democratie; si incompetenta decidentilor poate fi mascata in spatele unui cuvint urias: liberalism) care nu ar fi dat rezultate nici macar la inceputurile liberalismului.

    • iooo
      3.6.2013, 11:26 am

      milika daca te faci medic ca sa faci bani ai o mare problema morala, adik nu se pot face medici si cei din clasa de mijloc?
      o slujba precum aceasta aduce beneficii personale si profesionale deosebite, spre deosebire de o slujba de functionar pe la banca un agent de vanzari etc sluje care nu aduc nici un beneficiu extrasalarial adik esti un mercenar nenorocit care pupa in fund da din coate si la final face toate acestea pt un pumn de gologani, oare daca medicul ar beneficia de salariu mare, cine naibii ar mai alege slujbele de mercenari? sa nu vb de cai verzi pe pereti ca medicii sunt niste talente extraordinare si altii nu ar putea face ce fac ei, in viata trebuie sa alegi ce fel de om vrei sa fii si ce vrei sa faci, vrei sa faci bani te faci mercenar si te vinzi fara scrupule cui ofera mai mult, vrei sa ai impliniri in viata care nu se pot cumpara cu bani te faci medic profesor politist cercetator etc si te impaci cu ideea ca vei castiga putin, dar iarasi nu doar saracanii trebuie sa aleaga aceste meserii si nu doar pentru bani, salariile nu depind de importanta muncii depuse ci de cererea si oferta de pe piata muncii, daca nu vrea nimeni sa fie mercenar pentru ca e injositor logic salariile vor fi uriase, desi importanta muncii lor e foarte redusa.

  3. Stefan Nicolescu
    4.6.2013, 10:00 am

    In Romania, este ABSOLUT NECESARA, o (noua) LEGE a SALARIZARII, care sa aiba la baza o IERARHIZARE OBIECTIVA si ECHILIBRATA, care sa foloseasca PRINCIPIUL PUTERII de CUMPARARE in functie de cosul zilnic. Respectiv, PUTEREA de CUMPARARE, trebuie sa cresca, echilibrat, dinspre salariile mici spre salariile mari si acest lucru se poate face prin scaderea fiscalitatii angajat-angajator, prin scaderea TVA-ului la 19% in acest an, introducerea TVA-ului de 5% ori 7% sau 9% la alimentele de baza incepand cu anul 2014. In COMPANIILE de STAT, TREBUIE STABILIT UN SALAR de BAZA al MANAGER-ilor, DECENT, care poate sa descresca ori sa cresca in functie de profitul real, obtinut din activitatea COMPANIEI de STAT. In cazul in care, PARTICIPATIA STATULUI ROMAN este de 100% si CAMPANIA de STAT este cu profitul pe minus, salariul de baza, sa fie scazut cu pana la 25%, daca PARTICIPATIA STATULUI este de 100% si profitul este 0% salariul, atunci managerii sa primeasca integral salariul de baza si daca, PARTICIPATIA STATULUI la o COMPANIE de STAT este in diferite procente (ex.: 30%, 60%, 80%) salariile de baza a managerilor sa fie direct proportional cu PARTICIPATIA STATULUI in COMPANIA de STAT, adica daca PARTICIPATIA STATULUI este, de ex. 30%, contributia la salariul de baza primit de managerii, din partea STATULUI, sa fie, numai, de 30%, iar restul salariului sa fie, completat, din partea celorlalti ACTIONARI din COMPANIA de STAT. De asemenea, modul de impozitare trebuie sa treaca de la cota unica, de 16%, la COTA UNICA MEDIE, de 16%, adica, nivelele de salarizare (venituri) se impart in 3 grupe: grupa salarilor mici cu o cota de impozit de 8%, grupa salariilor medii cu o cota de impozit de 16% si grupa salarilor mari cu o cota de impozit de 24%. Daca PROBLEMA SALARIZARII este ANALIZATA, OBIECTIV, cu BUNA-CREDINTA si BUNA-VOINTA, se pot OBTINE REZULTATE FOARTE BUNE si chiar o reducere a anvelopei salariale, o echilibrare reala a salarilor si veniturilor, precum si o colectare mai buna si mai mare a taxelor si impozitelor, provenite din salarii la bugetele Statului Roman

Lăsați un comentariu


Stiri

O zi puțin mai senină: mesaj de la un licean român care studiază la Dublin

Redacţia

În momentele în care suntem cuprinși de exasperare, poate apărea un semn care să ne însenineze ziua și să ne amintească de speranța pe care… Mai mult

Stiri

Preşedintele Klaus Iohannis, primit la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, de prim-ministrul nipon Shinzo Abe. Șeful statului român se află,… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Republica Moldova / La Chișinău, reprezentantul socialiștilor intră de pe primul loc în turul II

Vladimir Ionescu

Candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Ion Ceban, şi cel al Blocului electoral ACUM (DA şi PAS), Andrei Năstase, vor intra în turul al doilea… Mai mult

Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult