fbpx

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Evenimentul

Decizii la summitul NATO de la Bruxelles: China, pusă pe aceeași poziție cu Rusia – abordare unitară a Occidentului față de Beijing

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că Rusia și China amenință ordinea internațională bazată pe reguli. În ceea ce privește relația cu Rusia,… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

Salariile din România, în context european: Mai mari ca putere de cumpărare decât credem, dar distribuite foarte inegal

de Marin Pana , 15.12.2020

Surprinzător, România figurează în statistica Eurostat de-abia pe locul șase în topul celui mai mic salariu real și pe locul șapte ca pondere a statelor care au cei mai mulți angajați cu salarii reduse, întocmit pe baza datelor aferente lunii octombrie 2018.

Deși exprimarea direct în euro ne-ar trimite doar peste Bulgaria, ajustarea cu nivelul prețurilor ne majorează semnificativ puterea de cumpărare a salariului nominal.

Peste Portugalia, cu ajutorul prețurilor mai scăzute

Deocamdată, pe metodologia ia în calcul nivelul brut al plății pe oră ajustat cu prețurile, cu un nivel al venitului orar median (cel mai des întâlnit) de 6,9 PPS/oră, analiza Eurostat ne plasează peste Ungaria (6,8 PPS/h), Lituania (6,5 PPS/h), Letonia (6,4 PPS/h), Portugalia (6 PPS/h) și Bulgaria (4,6 PPS/h). De reținut, însă, deși impozitul pe venit este foarte redus în cazul nostru, contribuțiile sociale sunt mai ridicate, după mutarea lor la salariat.

Precizăm că PPS (abrevierea din lb, engleză a sintagmei „purchasing power standards”) este o unitate echivalentă pentru descrierea puterii de cumpărare în echivalent euro ajustat cu nivelul prețurilor dintr-o anumită economie națională, pentru a asigura comparabilitate sumelor primite de angajați.

Așadar, ar trebui să fim atenți nu numai la valoarea în euro a salariului primit dar și la evoluția prețurilor, aflate acum la doar 54,9% din nivelul mediu din UE. Acestea vor converge în timp cu practica europeană iar majorarea puterii reale de cumpărare rezultată din ajustarea cu prețurile mai mici se va diminua în timp.

Exprimat direct în euro, suntem pe locul doi în topul celor mai mici salarii orare cu 3,7 €/h, deasupra Bulgariei (2,4 €/h) dar sub Ungaria, Lituania (fiecare cu 4,4 €/h), Letonia (4,9 €/h), Polonia (5 €/h), Croația și Portugalia (5,4 €/h). Cele mai mari salarii orare sunt consemnate în Danemarca (27,2 €/h), la mare distanță de Luxemburg (19,6 €/h), Suedia (18,2 €/h), Belgia, Irlanda (cu câte 18 €/h), Finlanda (17,5 €/h) și Germania (17,2 €/h).

Contrar percepției publice, apărem tocmai pe locul șapte, între Germania și Irlanda, în ceea ce privește ponderea angajaților care au salarii relativ reduse. Aceasta este stabilită pe baza poziționării sub două treimi din nivelul median al câștigurilor la nivel național, ceea ce înseamnă că sintagma de de „salariat cu venituri reduse” este specifică fiecărui stat membru. De reținut, starea de fapt analizată pentru țările baltice, Polonia și Bulgaria se prezintă mai puțin bine decît la noi.

Datele complete publicate pentru țările UE sunt prezentate în tabelul de mai jos, cu observația că, la o pondere de 20% a salariilor relativ reduse (exact un angajat din cinci) suntem încă la o distanță semnificativă de media europeană (15,3%).
Ceea ce înseamnă că, pe măsură ce le creștem, va trebui să mai strângem „câștigurile” salariale, tendința generală clară în UE (care avea un procentaj de 16,4% în 2014).

Locul 2, după Polonia, la diferențele dintre cele mai mari și cele mai mici salarii

Deși avem de-a face cu un indicator tehnic ceva mai complicat și calculat în analiza Eurostat publicată la mijlocul lui decembrie 2020 pe baza datelor din anul 2014, merită menționată poziția noastră în ce privește dispersia salarială, reflectată de raportul câștigurilor dintre cei 10% mai bine plătiți angajați dintr-o economie națională și cei 10% mai puțin pine plătiți.

Acest raport variază la nivelul UE între 2,1 în Suedia (țara cu cele mai mici diferențe salariale) și 4,7 în Polonia (țara cu cele mai pronunțate decalaje de plată). Important, România apare aici pe locul 2, cu un raport de 4,6, mai ridicat decât în Cipru (4,5), Portugalia (4,3), Bulgaria (4,2) și Irlanda (4,1). La polul opus, ceva mai sus decât Suedia, figurează Belgia, Danemarca și Finlanda (2,4).

Totodată, dacă se face clasamentul după raportul între cele mai mari câștiguri și nivelul median pe economie, ne păstrăm iar pe locul 2 cu un raport de 2,5, alături de Polonia, Bulgaria și Cipru. După Portugalia (2,8), dar peste Ungaria, Lituania, Irlanda și Luxemburg (toate cu 2,2). La acest indicator, valorile cele mai reduse le au Suedia și Danemarca (1,6).

Ideea de bază este că, dincolo de plasarea mai spre coada remunerării muncii în UE, suntem în topul european al disparităților salariale la ambii indicatori economici relevanți, ceea ce generează un nivel relativ ridicat al inegalităților sociale. Păstrat la nivel de impozitare prin cota unică aplicată în condițiile unor deduceri personale cam mici și regresive, care nu au mai fost actualizate pe măsura avansului veniturilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fostul ministru al Energiei Victor Grigorescu, acuzat de fals în declarația de avere

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a avizat miercuri ridicarea imunității lui Victor Vlad Grigorescu, fost ministru al Energiei (între noiembrie 2015 și ianuarie 2017), în Cabinetul Dacian… Mai mult

Stiri

Zona euro, cea mai rapidă creștere economică din ultimii 15 ani – sondajul IHS Markit

Adrian N Ionescu

Economia Zonei Euro a accelerat în iunie până la cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani, ca urmare a relaxării mai multor restricții impuse… Mai mult

Stiri

Contrabanda cu țigarete depășește 10% – studiu Novel

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor se situează în mai 2021 la 10,2% din totalul consumului, în creștere cu 0,3 p.p. față de luna martie, conform companiei… Mai mult

Stiri

Fabian Gyula, aviz favorabil în Parlament pentru funcția de Avocat al Poporului

Razvan Diaconu

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula (foto) să ocupe funcţia de… Mai mult

Europa

255 de români vor să fie astronaut european – cifrele preliminare ale procesului de recrutare ESA

Iulian Soare

Agenția Spațială Europeană a anunțat că 22.589  de europeni au aplicat pentru postul de astonaut. Din România au fost depuse 255 de candidaturi. Înscrierile au… Mai mult

Stiri

Comisia de la Veneția cere explicații privind revocarea Avocatului Poporului. Precedentul din 2012

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, solicită printr-o scrisoare transmisă președinților celor două camere ale Parlamentului, explicații privind baza juridică a revocării Renatei Weber… Mai mult

Stiri

Mina de uraniu de la Crucea va fi închisă, se redeschide cea de la Tulgheş-Grinţieş

Adrian N Ionescu

Mina de uraniu de la Crucea va fi închisă pentru că nu mai există zăcământ, vor fi plătite salarii compensatorii pentru cei care sunt concediați,… Mai mult