miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 martie, 2012

Problema creşterii salariilor în sectorul bugetar, rostogolită pe agenda publică de-a lungul întregii săptămâni trecute, a intrat într-o nouă fază duminică, prin cifra avansată de şeful statului.

Traian Băsescu a declarat la emisiunea „După 20 de ani” de la ProTv că salariile bughetarilor trebuie să crească cu 15%, pentru a ajunge la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% de la mijlocul anului 2010.

Şeful statului a exclus varianta în care veniturile ar putea fi crescute prin reducerea CAS-ului la angajat (sau chiar şi la angajator – după cum avansase o posibilitate premierul M.R. Ungureanu).


„România nu mai poate ajunge în situaţia din 2009 si 2010. România e mult mai pregătita, avem o rezervă creată din împrumuturi. Salariile ar trebui să crească cu circa 15% pentru a reveni la salariile anterioare. 15% şi cu 15% fac 25% pentru că s-a aplicat procentul la o sumă mult mai mică. Mărirea ar trebui făcută o singură dată. Dacă facem o mărire de 15%, practic media anuală ar fi de circa 7%. O astfel de masură nu aduce nimic pentru putere dar este o chestiune de echitate”, a spus traian Băsescu, după ce, cu o zi înainte, declarase întrun interviu pentru Evenimentul zilei:

„Unde are România marele deficit structural? La pensii. Acolo avem un deficit de 3,6 miliarde. De euro. Pe an. O reducere a CAS nu înseamnă decât o adâncire a acestui deficit structural, pe când o majorare de salarii înseamna ca o parte din bani se transferă în fondul de pensii si reduc deficitul. Dacă am reduce CAS am mări suma de bani pe care trebuie să o mutam din veniturile bugetului de stat în bugetul de pensii”.

Declaraţia lui Traian Băsescu vine la capătul unei săptămâni de declaraţii, promisiuni şi controverse pe marginea majorării salariilor bugetarilor, care a culminat cu întâlnirea de vineri dintre premierul Ungureanu şi guvernatorul Isărescu. După o discuţie între patru ochi între cei doi, purtătorul de cuvânt al guvernului a anunţat concluzia: este necesară creşterea consumului în economie prin reîntregirea salariilor personalului din sectorul public.

Părerile economiştilor sunt împărţite, atât în ce priveşte oportunitatea măsurii de creştere a salariilor, cât şi în privinţa modului în care acest lucru poate fi făcut, cu prejudicii minime pentru economie.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: E o aberaţie să creşti salariile fără să crească productivitatea. Se va vedea în deficitul de cont curent


”Rețeta asta cu crescutul salariilor fără fundament economic am mai văzut-o și înainte de criză și ea s-a văzut într-o economie cu presiuni inflaționiste și deficit de cont curent, dacă nu am o creștere de productivitate în economie ca să justifice creșterea salarială, totul se va vărsa în presiuni inflaționiste și deficit de cont curent. Vreau să ajung din nou acolo?”, a declarat Dumitru, pentru cursdeguvernare.ro.

El compară soluția invocată de președintele Taian Băsescu cu un mecanism imposibil de tip perpetuum mobile, care funcționează folosind aceeași cantitate de energie pe care tot el o produce funcționând.

”Asta e o chestie absolut aberantă – cresc salariile ca să-mi urce consumul și așa o să am și venituri mai mari la buget. Păi ce, economia e perpetuum mobile?! Atunci, nu ar trebui decât să creștem cheltuielile bugetare și ele se autofinanțează – am mai auzit aberația asta la politicieni în trecut. Salariile mai mari trebuie să fie rezultanta unei economii care se formează mai bine. Baza solidă pentru creșterea salariilor este creșterea productivității. Dacă economia crește mai mult și mai bine, ai bază să crești salariile, nu viceversa. Nu poți să-mi aduci argumentul să crești salariile ca să ai consum”, a mai spus economistul.

Potrivit calculelor sale, recuperarea integrală salarială pentru bugetari, din iunie 2012, (adică un plus de circa 16% față de nivelul actual) ar presupune un efect bugetar de peste 2 miliarde de lei numai anul acesta, fără nicio garanție că banii se vor întoarce în economie.

”Dacă salariile vor fi crescute și vor fi afectate 6-7 luni din anul acesta, discutăm de vreo 2 miliarde de lei. E o sumă mare, înseamnă 0,3-0,4% din PIB-ul pe anul acesta. Pe un an întreg discutăm de o sumă aproape dublă. Mie mi se pare că impactul este mai mult decât semnificativ.

În mod cert s-au făcut niște economii la factura de salarii în sectorul bugetar prin reducerea personalului. Menținerea regulii de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate face economii, dar nu atât de mare încât să poți acomoda o creștere de 15-16% fără să iei bani și din altă parte, iar din altă parte de unde poți să iei? Dintr-un deficit mai mare, lucru care este discutabil dacă ne permitem sau nu, sau din altă zonă a cheltuielilor, ceea ce mi e pare un pic nepotrivit. Să reduc la investiții și să cresc salariile nu știu cât e de sănătos”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

Pe de altă parte, Ionuț Dumitru nu întrevede garanții nici în sensul cheltuirii eficiente și corecte a banilor în investițiile de stat.

”Pe de altă parte, pot să și argumentez, pentru că la investiții și așa se cheltuiște ineficient. Spre exemplu, că dacă iau 1 miliard de lei din investiții și pun la salarii, cine îmi garantează că ce rămâne la investiții se cheltuiște mai eficient? Nu am nicio garanție”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR: Nu ai cum să creşti dacă nu creşti consumul

Lucian Croitoru, consiler al guvernatorului Băncii Naționale, consideră că este benefică majorarea salariilor buetgarilor, din iunie 2012, pentru stimularea consumului.

Referitor la cei 2 miliarde de lei pe care statul i-ar acorda din 1 iunie 2012 pentru salariile bugetarilor, consilierul de la BNR consideră că nu este nevoie ca acești bani să revină la stat, prin taxe și impozite aplicate activității economice stimulate de consum.

”Banii nu trebuie să se întoarcă la stat, trebuie să se întoarcă în consum. Consumul este în majoritate privat”, susține Lucian Croitoru.

Pe scurt, el vede majorarea salariilor bugetarilor ca un set de măsuri, care trebuie completat cu o creștere a absorbției de fonduri europene. În context, Croitoru susține că majorarea salariilor nu ar trebui să afecteze ratingurile României și costruirle la care se împrumută țara de pe piețele financiare.

”Eu spun asta din 2008 încontinuu: nu ai cum să crești dacă nu crești consumul. Consumul e 80-90% din PIB, peste tot în lume. Dacă vrei să crești un întreg, trebuie să crești acea parte care deține 80% din el, nu partea aia mai mică. Într-adevăr, o creștere a salariilor duce la creșterea consumului, dacă multiplicatorii keynesieni funcționează. Cred că în România funcționează. Asta înseamnă că consumul curent depinde de venitul curent: mi-ai mărit salariul cu 15%, măresc și consumul, cu acest multiplicator. Care nu e necesarmente 1 la 1, dar este un multiplicator pozitiv, asta e sigur și atunci creșterea salariilor trage în sus acest consum”, a declarat Croitoru, pentru cursdeguvernare.ro.

În condițiile în care băncile europene sunt obligate să-și majoreze capitalurile de prim nivel până în această vară, României nu-i mai rămâne să se bazeze decât pe creșterea absorbției fondurilor europene în perioada imediat următoare.

”Creșterea României depinde de exterior, în primul rând, adică de capitaluri, de finanțări. Și pentru că aceste finanțări vin din afară, depinde de exterior. Și acum depinde de exterior pe două rute: una din ele nu funcționează bine. Deși am făcut noi ce trebuie în economie, să arătăm frumos, ei, care dau banii – mă refer mai ales la Europa – sunt într-o capcană a lichidității, au probleme economice. Până în iulie, băncile trebuie să colecteze niște fonduri astfel încât să crească cu capitalul de nivel unu la 9%, iar ele sunt undeva la 5% de fapt. După ce fac această creștere în iunie, bineînțeles că se vor mai relansa, dar în orice caz pe această rută a fondurilor private care venea odată spre România, nu mai vine așa mult”, atrage Croitoru atenția.

”Cealaltă rută pe care putem crește vine tot din capitalul extern, din fondurile eruopene. Înțeleg că guvernul are planuri de câteva miliarde de euro să le aducă anul acesta. Prioritatea numărul unu a Guvernului Ungureanu o reprezintă fondurile europene.

Este o șansă pe aceste fonduri din exterior, iar dacă vă uitați la interior, s-a dat o șansă și prin aceste creșteri de salarii”, a mai explicat oficialul BNR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Al treilea pilon al creșterii economice – împrumutul extern – nu ar trebui să fie afectat de o creștere a salariilor bugetare, în condițiile în care România ar rămâne la deficit bugetar în jurul a 2% din PIB.

”Cu împrumutul extern, nu văd probleme. Agențiile de rating trebuie să se gândească bine, pentru că această creștere de salarii va aduce spor în creșterea de consum, deci va aduce ceva dinamism. Chiar dacă deficitul bugetar se lărgește puțin, nu are cum să deraeze prea mult. Să-și vadă de deficitele lor de 9-10%, noi avem 2%, deci nu cred că e o problemă. Nu cred că piețele ne vor respinge pentru că am crescut salariile la um nivel care era acum 2 ani”, a mai spusținut Lucian Croitoru.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

8 răspunsuri

  1. Mda .
    Bine , sa cresca consumul prin mariri de salarii (dar doar la bugetari? ) . Daca nu ma insel , consumul Romaniei prin importuri e mult superior exportului. Exportam produse de cam 44 miliarde euro si importam marfuri cam de 57 miliarde euro . Acum , daca nu se creaza sostituti/firme nationale care sa concureze importul si deci sa il reduca , o crestere de putere de cumparare a unei singure categorii (respectiv bugetari) va mari doar importul si respectiv asa numitul deficit de cont curent . Oricum , cum facturile de intretinere au crescut , cum TVA a crescut dar si accisele , nu inteleg de ce doar o categorie bine protejata in RO sa beneficieze de mariri de venit iar restul , coloana vertebrala a oricarei economi capitaliste , respectiv IMM cu angajatii lor, sa se zbata in o continua recesiune . Cu agravantul ca acoperirea suplimentului de cheltuieli bugetare se poate transpune in o crestere a presiunii fiscale pe spatele acestor firme , angajati . In general gaina care face oua de aur vine protejata , respectata si in nici un caz sacrificata pentru ca nu face oua destule pentru a hranii toti pretendentii . 🙁

  2. se zice ca in 2011 au fost investitii masive.. unde drac sunt aceste investitii ca eu nu vad nimic, afara de podul basarab si stadionul national, la preturi umflate cu pompa.. astea nu-s investitii, este jaf la drumul mare.. daca asa sunt si celelate investitii, cat ati fi voi de economisti, nu va creste nimic in buget sau in economie, afara doar de conturile baietilor destepti, la greu.. sufera toata tara, tot poporul si toata economia datorita jafului generalizat. asa ca nu mai bateti campii teorii economice.. ziceti-o pe aia dreapta, ca in momentul in care nu se va mai fura, o vom duce toti mai bine. greu tel de atins.

  3. Domnul Croitoru a descoperit cei trei piloni de crestere economica! Felicitari! Ma bucur ca in sfarsit s-a demonstrat ca munca nu are de a face, sau productivitatea muncii cel putin, cu cresterea economica a unei tari!

    E imbucurator ca nu mai trebuie sa muncim ci mai curand, sa fim mai bine platiti si sa asteptam sa vina investitori strategici (daca se poate, cu muncitorii lor cu tot sa lucreze, noi mai bine consumam! pentru ca din consum izvoraste averea…).

    Domnul Croitoru ar trebui sa scrie de 100 de ori pe tabla: am recitit legile economice si promit sa nu va mai servesc sofisme din astea ieftine. Pana vine din pauza domnul profesor.

  4. @Stefan A.

    Priveste la evolutia salariului mediu in diferite sectoare mari de activitate (pagina 18 din documentul de mai jos):
    http://revista.eadr.ro/raportanual2011.pdf

    Deja in sectorul privat este salariul mai mare decat in cel public. Salariul in sectorul sanitar este cu sase sute de lei mai mic decat in privat, chiar daca ponderea angajatilor cu studii superioare este de 50% in sectorul sanitar si 11% in sectorul privat. Cifrele indica faptul ca a existat o crestere continua a salariului mediu in sectorul privat, chiar si in timpul crizei. Poate ca salariul oferit la gri a mai scazut, dar cel declarat (si pe care se bazeaza toate comapratiile salariale) a crescut. In sectorul bugetar a scazut si inca cu mult.

    Dar am impresia ca nu consumul este vizat de initiativa de crestere a salariilor in sectorul bugetar. Mie imi par stranii de tot si razgandeala lui Basescu si acordul lui Isarescu sau aplauzele lui Croitoru. Cand BNR este de acod cu povestea asta altceva imi apare mie ca fiind adevarata cauza:
    http://businessday.ro/02/2012/restantele-la-banci-au-crescut-cu-1-miliard-de-lei-in-ianuarie-soldul-restantelor-a-ajuns-la-233-mld-lei/

    Si, cum in urma cu 3 ani toate bancile au cerut clientilor lor declaratii ref. la locul de munca (deci stiu cine sunt restantierii de acum), as crede ca toate restantele astea sunt pe numele bugetarilor. Nu mai pot plati datoriile la banci! Pericol! Pericol pentru banci si asa ceva este absolut interzis. Bancile trebuie sa aiba profit, nu pierderi, nu-i asa?!
    Banii nu se vor duce in consum, ci vor fi platiti de catre oameni chiar bancilor. Bancile sunt protejate, nu neaparat bugetarii.
    Adica, inca o porcarie marca Basescu. Singura veste buna este ca bietii bugetari datori vanduti ( au facut credite bazandu-se pe regula stabilitatii) nu-si vor pierde neaparat casele sau alte bunuri cu care au garantat creditele. Dar porcaria de minciuna ramane, iar minciuna asta va adanci conflictul bugetari/nebugetari.

  5. Buna ziua stimata doamna @casandra .
    Ne intilnim /ciocnim si aici. 🙂 Cu tot respectul sa stiti ca va admir si pentru decizile dumneavostra din viata reala.
    Poate aveti dreptate cu adevarata cauza a acestei propuneri de majorari de salarii .
    Fiind eu pe alte meleaguri unde „lupta” privat- bugetar a creat o datorie publica astronomica si in acelasi timp a dus la o presiune fiscala de primat european cu inerenta scadere constanta a nivelului de trai dar si o dezindustrializare permanenta vizibile azi inclusiv de cetateanul de rind, nu pot sa nu remarc urmatoarele :
    – Statul nu produce . Redistribuie ce incaseaza din taxele , impozitele, accisele, contributile platite de cetateni. Aceasta redistribuire se poate chema investitii , asistenta (de toate tipurile inclusiv pensi) , sau salarii bugetare .
    – Ca urmare , pentru a avea fondurile necesare redistribuirii, intii trebuie sa asiguri mediului privat acele conditii de a se dezvolta intens asigurind astfel acele cifre suplimentare care ajung in mod natural prin fisc in portofelul statului .
    – Ca efect logic , nu stabilesti intii mariri de cheltuieli unei categorii si ulterior dai fuga din disperare la cautarea acoperirii financiare. Care in RO a fost mereu bazata fie pe cheltuirea imediata a banului obtinut din privatizari , fie prin imprumuturi , fie prin taieri de cheltuieli (din pix) , fie prin cresteri bruste de cote TVA sau/si accise .
    – O reforma adevarata a statului implica in primul rind asigurarea unor resurse financiare durabile (cu efect in fiecare an ) pentru a putea asigura mariri de salarii sau pensi . In RO acesta reforma nu a fost efectuata . De nimeni in cei 22 de ani de democratie ” originala” .
    – Ca urmare , consider aceasta propunere de mariri de salarii demagogica , populista , fara nici un fundament financiar preventiv care sa acopere inerentele cheltuieli suplimentare dar in acelasi timp dovada reala ca in Romania , intreaga clasa politica e fara absolut o minima strategie de dezvoltare durabila a tarii. Practic , se gindesc toti fara exceptie doar la viitoarele alegeri fara sa se gindeasca nici macar in minima parte la viitoarele generatii .

  6. Ce garantie au guvernantii ca aceste sporuri vor merge in consum ? Niciuna ! Daca vor sa fie siguri de asta, ar trebui macar sa gandeasca aceste sporuri ca pe un sistem de tichete cu care sa se poata cumpara produse ; macar sa avem garantia ca se vor duce in consum !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

8 răspunsuri

  1. Mda .
    Bine , sa cresca consumul prin mariri de salarii (dar doar la bugetari? ) . Daca nu ma insel , consumul Romaniei prin importuri e mult superior exportului. Exportam produse de cam 44 miliarde euro si importam marfuri cam de 57 miliarde euro . Acum , daca nu se creaza sostituti/firme nationale care sa concureze importul si deci sa il reduca , o crestere de putere de cumparare a unei singure categorii (respectiv bugetari) va mari doar importul si respectiv asa numitul deficit de cont curent . Oricum , cum facturile de intretinere au crescut , cum TVA a crescut dar si accisele , nu inteleg de ce doar o categorie bine protejata in RO sa beneficieze de mariri de venit iar restul , coloana vertebrala a oricarei economi capitaliste , respectiv IMM cu angajatii lor, sa se zbata in o continua recesiune . Cu agravantul ca acoperirea suplimentului de cheltuieli bugetare se poate transpune in o crestere a presiunii fiscale pe spatele acestor firme , angajati . In general gaina care face oua de aur vine protejata , respectata si in nici un caz sacrificata pentru ca nu face oua destule pentru a hranii toti pretendentii . 🙁

  2. se zice ca in 2011 au fost investitii masive.. unde drac sunt aceste investitii ca eu nu vad nimic, afara de podul basarab si stadionul national, la preturi umflate cu pompa.. astea nu-s investitii, este jaf la drumul mare.. daca asa sunt si celelate investitii, cat ati fi voi de economisti, nu va creste nimic in buget sau in economie, afara doar de conturile baietilor destepti, la greu.. sufera toata tara, tot poporul si toata economia datorita jafului generalizat. asa ca nu mai bateti campii teorii economice.. ziceti-o pe aia dreapta, ca in momentul in care nu se va mai fura, o vom duce toti mai bine. greu tel de atins.

  3. Domnul Croitoru a descoperit cei trei piloni de crestere economica! Felicitari! Ma bucur ca in sfarsit s-a demonstrat ca munca nu are de a face, sau productivitatea muncii cel putin, cu cresterea economica a unei tari!

    E imbucurator ca nu mai trebuie sa muncim ci mai curand, sa fim mai bine platiti si sa asteptam sa vina investitori strategici (daca se poate, cu muncitorii lor cu tot sa lucreze, noi mai bine consumam! pentru ca din consum izvoraste averea…).

    Domnul Croitoru ar trebui sa scrie de 100 de ori pe tabla: am recitit legile economice si promit sa nu va mai servesc sofisme din astea ieftine. Pana vine din pauza domnul profesor.

  4. @Stefan A.

    Priveste la evolutia salariului mediu in diferite sectoare mari de activitate (pagina 18 din documentul de mai jos):
    http://revista.eadr.ro/raportanual2011.pdf

    Deja in sectorul privat este salariul mai mare decat in cel public. Salariul in sectorul sanitar este cu sase sute de lei mai mic decat in privat, chiar daca ponderea angajatilor cu studii superioare este de 50% in sectorul sanitar si 11% in sectorul privat. Cifrele indica faptul ca a existat o crestere continua a salariului mediu in sectorul privat, chiar si in timpul crizei. Poate ca salariul oferit la gri a mai scazut, dar cel declarat (si pe care se bazeaza toate comapratiile salariale) a crescut. In sectorul bugetar a scazut si inca cu mult.

    Dar am impresia ca nu consumul este vizat de initiativa de crestere a salariilor in sectorul bugetar. Mie imi par stranii de tot si razgandeala lui Basescu si acordul lui Isarescu sau aplauzele lui Croitoru. Cand BNR este de acod cu povestea asta altceva imi apare mie ca fiind adevarata cauza:
    http://businessday.ro/02/2012/restantele-la-banci-au-crescut-cu-1-miliard-de-lei-in-ianuarie-soldul-restantelor-a-ajuns-la-233-mld-lei/

    Si, cum in urma cu 3 ani toate bancile au cerut clientilor lor declaratii ref. la locul de munca (deci stiu cine sunt restantierii de acum), as crede ca toate restantele astea sunt pe numele bugetarilor. Nu mai pot plati datoriile la banci! Pericol! Pericol pentru banci si asa ceva este absolut interzis. Bancile trebuie sa aiba profit, nu pierderi, nu-i asa?!
    Banii nu se vor duce in consum, ci vor fi platiti de catre oameni chiar bancilor. Bancile sunt protejate, nu neaparat bugetarii.
    Adica, inca o porcarie marca Basescu. Singura veste buna este ca bietii bugetari datori vanduti ( au facut credite bazandu-se pe regula stabilitatii) nu-si vor pierde neaparat casele sau alte bunuri cu care au garantat creditele. Dar porcaria de minciuna ramane, iar minciuna asta va adanci conflictul bugetari/nebugetari.

  5. Buna ziua stimata doamna @casandra .
    Ne intilnim /ciocnim si aici. 🙂 Cu tot respectul sa stiti ca va admir si pentru decizile dumneavostra din viata reala.
    Poate aveti dreptate cu adevarata cauza a acestei propuneri de majorari de salarii .
    Fiind eu pe alte meleaguri unde „lupta” privat- bugetar a creat o datorie publica astronomica si in acelasi timp a dus la o presiune fiscala de primat european cu inerenta scadere constanta a nivelului de trai dar si o dezindustrializare permanenta vizibile azi inclusiv de cetateanul de rind, nu pot sa nu remarc urmatoarele :
    – Statul nu produce . Redistribuie ce incaseaza din taxele , impozitele, accisele, contributile platite de cetateni. Aceasta redistribuire se poate chema investitii , asistenta (de toate tipurile inclusiv pensi) , sau salarii bugetare .
    – Ca urmare , pentru a avea fondurile necesare redistribuirii, intii trebuie sa asiguri mediului privat acele conditii de a se dezvolta intens asigurind astfel acele cifre suplimentare care ajung in mod natural prin fisc in portofelul statului .
    – Ca efect logic , nu stabilesti intii mariri de cheltuieli unei categorii si ulterior dai fuga din disperare la cautarea acoperirii financiare. Care in RO a fost mereu bazata fie pe cheltuirea imediata a banului obtinut din privatizari , fie prin imprumuturi , fie prin taieri de cheltuieli (din pix) , fie prin cresteri bruste de cote TVA sau/si accise .
    – O reforma adevarata a statului implica in primul rind asigurarea unor resurse financiare durabile (cu efect in fiecare an ) pentru a putea asigura mariri de salarii sau pensi . In RO acesta reforma nu a fost efectuata . De nimeni in cei 22 de ani de democratie ” originala” .
    – Ca urmare , consider aceasta propunere de mariri de salarii demagogica , populista , fara nici un fundament financiar preventiv care sa acopere inerentele cheltuieli suplimentare dar in acelasi timp dovada reala ca in Romania , intreaga clasa politica e fara absolut o minima strategie de dezvoltare durabila a tarii. Practic , se gindesc toti fara exceptie doar la viitoarele alegeri fara sa se gindeasca nici macar in minima parte la viitoarele generatii .

  6. Ce garantie au guvernantii ca aceste sporuri vor merge in consum ? Niciuna ! Daca vor sa fie siguri de asta, ar trebui macar sa gandeasca aceste sporuri ca pe un sistem de tichete cu care sa se poata cumpara produse ; macar sa avem garantia ca se vor duce in consum !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: