Exporturile au rămas în luna iunie 2020 cu circa 13% sub aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu aproape 8%, potrivit datelor publicate de INS. Pe fondul refacerii treptate a schimburilor externe în pandemie, deficitul comercial a urcat la 1,32 miliarde euro, valoare similară lunilor preCovid, ianuarie și februarie, și cu peste 17% mai mare față de iunie 2019.
Livrările la extern pe primele șase luni din 2020 au însumat 28,59 miliarde de euro iar importurile (inclusiv costurile de transport şi asigurare) au urcat la 37,26 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial pe prima jumătate a anului s-a cifrat la 8,67 miliarde euro. Ceea ce echivalează deja cu 3,9% din PIB estimat pentru anul în curs (1.082,14 miliarde lei la un curs mediu de 4,84 lei/euro) și prefigurează atingerea pragului de opt procente până la finele lui 2020.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile realizate, situația s-a îmbunătățit marginal dar acest indicator s-a menținut de puțin sub cota de avarie de 80%. Adică mult sub rezultatele consemnate în perioada de criză 2010 – 2012 și mai aproape de nivelul din 2009, când a coborât la 78% pe fondul majorărilor de venituri fără contrapartidă corespunzătoare în producția internă.
Exporturile nu pot ține pasul cu importurile
Privind la evoluția lunară a exporturilor și importurilor, se poate vedea cum atunci când tendința a fost de creștere a schimburilor externe, exporturile au crescut mai puțin decât importurile. Atunci când s-a intrat în teritoriul negativ, exporturile s-au diminuat mai mult decât importurile. Această configurație s-a repetat sistematic pe parcursul primului semestru, după o timidă tentativă de revenire pe finalul anului anterior.
Astfel, ne-am dus undeva spre patru cincimi cu exporturile lunare dar am păstrat importurile la șapte optimi din nivelul uzual. Ceea ce ne-a adăugat în prima jumătate a lui 2020 aproape un miliard de euro la deficitul rezultat din schimburile externe. Acest dezechilibru în creștere creează dificultăți de gestiune macroeconomică, într-o situație și așa destul de complicată.
Pe primele șase luni din 2020, schimburile cu țările din UE au fost de 20,83 miliarde euro la export și 27,20 miliarde euro la import (aproximativ 73% din total atât la exporturi cât și la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 7,76 miliarde euro și importuri de 10,06 miliarde euro (circa 27% din total la exporturi şi la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 6,4 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 2,3 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare. După ce crescuse la aproape 80% după primul trimestru al anului în curs, ponderea deficitului cu țările din UE s-a temperat spre 73%, adică aproape de partea care revine schimburilor cu aceste țări.
Jumătate din deficit, cauzat de performanța slabă din industria chimică
Sectorul de mașini și echipamente de transport și-a menținut poziția, după ce tendința de scădere a soldului pozitiv a fost stopată în luna iunie. Soldul schimburilor sectoriale ajuns la finele primului trimestru la +455 milioane euro s-a diminuat la doar 145 milioane euro în aprilie și a ajuns la doar +56 milioane euro în mai, dar a urcat marginal la +62 milioane euro în iunie.
Deficitul pe zona de produse alimentare a continuat să avanseze semnificativ și a ajuns la aproape 2,3 miliarde de euro sau 1% din PIB. Gradul de acoperire sectorial a importurilor de mâncare din exporturile efectuate s-a diminuat la doar 64%, față de aproape 100% în urmă cu cinci ani. Fără a fi în fapt o problemă, deficitul la grupa de materii prime și materiale a crescut la -148 milioane euro.
În fine, alte 1,2 miliarde euro pe minus au provenit din comerțul internațional cu combustibili și lubrifianți (unde gradul de acoperire a rămas la doar 40%) iar soldul negativ al schimburilor de produse chimice și derivate (aici acoperirea importurilor cu exporturi a ajuns la nivelul de doar 26%) a reprezentat 4,3 miliarde de euro sau jumătate din deficitul comercial al României.
Urmărește-ne pe Google News
