La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

S-au adoptat modificările Codului de procedură penală – lista amendamentelor impuse de PSD-ALDE

de Vladimir Ionescu , 19.6.2018

Legea de modificare a Codului de procedură penală pleacă la promulgare, după ce Camera Deputaților a adoptat luni proiectul, în două ședințe-maraton desfășurate în Comisia specială și, apoi, în plen.

Toate modificările aduse Codului de procedură penală sunt în favoarea suspecților sau chiar a condamnaților pentru fapte penale, niciuna dintre ele nu este formulată în beneficiul victimei. Câteva dintre ele sunt unice în Europa, și încalcă nu numai Constituția, ci și principii de bază din justiție.

De exemplu, retroactivarea unor amendamente este contrară mai multor decizii CCR care precizează că numai Codul Penal poate fi aplicat retroactiv, pe când Codul de procedură este valabil doar pe viitor. Cu toate aceste, o modificare permite revizuirea unor sentințe definitive, sub pretextul unei decizii CEDO.

Este vorba despre hotărârile judecătorești care pot fi anulate dacă nu au fost semnate de toți membrii completului care judecat cazul. Sentința CEDO se referea exclusiv la deciziile pronunțate în completele de un singur judecător. Amendamentul votat de Parlament poate fi însă aplicat condamnării lui Liviu Dragnea în Dosarul Referendum, unde decizia finală a fost pronunțată de un complet de cinci judecători.

Cele peste 300 de amendamente propuse de PSD și ALDE au fost adoptate cu 175 de voturi ”pentru”, 78 de voturi ”împotrivă” și o abținere, fără ca Opoziția să poată bloca măcar o modificare.

Singurul lucru obținut de USR și PNL a fost ca proiectul să fie dezbătut articol cu articol în plen, dar chiar și așa, pentru fiecare amendament a fost nevoie de mai puțin de un minut, în medie.

Au fost adoptate toate modificările votate la Senat, cărora li s-au mai adăugat câteva prevederi la fel de controversate, printre care:

  • procurorii nu vor mai putea declara apel împotriva unei sentințe în primă instanță dacă nu are probe noi
  • absenţa nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecinţe juridice în privinţa inculpatului
  • în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate
  • recursul în casaţie în favoarea inculpatului poate fi declarat oricând

Modificările vor îngreuna anchetele și unele prevederi votate vor permite chiar schimbarea unor sentințe definitive.

PNL și USR au anunțat că vor contesta modificările adoptate luni la Curtea Constituțională.

Înaintea votului, președintele Comisiei parlamentare speciale, Florin Iordache, declara:

“Noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Vrem să aducem România pe un drum normal. Vă rog să ignorați sarcina și ordinul de partid și să votați fiecare așa cum credeți. “

Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, a lipsit de la ședința plenului, dar luni la prânz s-a aflat la Parlament.

Prevederile cu mare impact

  • Amendament care se aplică retroactiv, proceselor încheiate – Dacă hotărârea a fost semnată de un judecător care nu a fost în complet pe parcursul procesului, hotărârile pot fi revizuite. Prevederea îi va permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să-și șteargă din cazier condamnarea cu suspendare primită în Dosarul Referendumului.
  • Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului decât dacă sunt administrate probe noi. Aceste probe noi trebuie să fie probe care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.
  • Durata urmării penale este limitată la un an, fapt unic în lume. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează. “În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei la împlinirea termenului de prescripție”. Modificarea este unică în lume și contravine reglementărilor privind prescripția – de exemplu, nu există termen de prescriere a faptelor în cazul unui omor, dar dacă acest alineat apare în lege, o crimă se va prescrie de facto la un an de la comitere. Concret, un an devine termenul de prescripție pentru toate infracțiunile.
  • În ceea ce-i privește pe denunțătorii care să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, trebuie să facă denunțul în maximum șase luni de la data la care a luat la cunoștiință de săvîrșirea infracțiunii.
  • Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.
  • Înregistrările video sau audio făcute de terți sau de persoanele în cauză nu mai pot fi folosite de organele judiciare. După criticile duse aduse de magistrați, coaliția a introdus o excepție – camerele de supraveghere, precum şi filmările/înregistrările realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă. Excepția fost introdusă după ce magistrații au dat ca exemplu d eposibil efect cazul de la metrou, când o femeie care a ucis o tânără aruncând-o pe șine exact înaintea sosirii trenului, a fost identificată și pusă sub acuzare datorită camerelor de supraveghere ce au surprins crima.
  • În timpul urmăririi penale, este interzisă comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”. Această exceptare a fost prevăzută joi, tot ca urmare a criticilor magistraților – am fi fost singura țară din lume care nu ar fi putut afișa chipurile și datele de identitate ale persoanelor date în urmărire națională sau internațională pe parcursul anchetei, ci numai după condamnare. De exemplu, în cazul unui atac terorist.
  • Pentru declanșarea acțiunii penale nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, ci este nevoie de “indicii temeinice”. Similar, supravegherea tehnică se dipune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când există indicii temeinice cu privire la pregătirea sau savârșirea unei infracțiuni.
  • Arestul devine nelegal dacă persoana nu este condamnată sau dacă fapta este dezincriminată, ceea va pune presiune pe magistrați, pentru că vor putea răspunde în astfel de situații. “Este foarte grav, pentru că unele sunt temeiurile pentru arestarea preventivă, spre exemplu, şi altele sunt temeiurile pentru condamnare”, a explicat deputatul USR Stelian Ion.
  • Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.
  • Controlul judiciar nu poate depăși 190 de zile (30 plus 160), ceea ce le va permite plecarea din țară celor care doresc să scape sau măcar să amâne executarea condamnării cu închisoarea, ținând cont că este imposibil ca ancheta și procesul să fie finalizat în acest termen.
  • Arestarea preventivă poate fi dispusă numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele trei situaţii: inculpatul a fugit pentru se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, dacă a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, sa ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine ca o altă persoană să aibă un astfel de comportament; dacă exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta; dacă există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în acţiune a mişcării penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.6.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult