Investitorii încep să-și facă griji, din nou, cu privire la nivelurile ridicate ale datoriilor publice din zona euro, odată cu perspectiva creșterii ratelor dobânzilor, care a readus în discuţie preocupări rămase în mare parte latente în ultimii ani, scrie Financial Times.
Împrumuturile țărilor puternic îndatorate, precum Italia, Grecia și Spania, au crescut în deceniul care a trecut de la precedenta criză a datoriilor suverane – în parte din cauza impactului pe care l-a avut pandemia de coronavirus asupra finanțelor guvernamentale.
Piețele au fost însă mai dispuse să finanțeze aceste niveluri ridicate ale datoriilor publice într-o perioadă în care costurile de împrumut au fost ultra-scăzute, iar Banca Centrală Europeană (BCE) a derulat un program masiv de cumpărare de obligațiuni. Dar planurile BCE de a retrage astfel de stimuli – prin încetarea achizițiilor de active și creșterea ratelor dobânzilor-cheie cu un sfert de punct procentual în iulie – pune noi presiuni pe obligațiunile națiunilor din sudul Europei.
Costurile de împrumut pentru Italia și Grecia au crescut brusc, randamentul pe 10 ani al Italiei atingând vineri cel mai ridicat nivel din 2014 – deși rămân cu mult sub nivelurile scalate în 2012. Cu toate acestea, îngrijorarea pentru mulți investitori este că o creștere susținută ar putea reaprinde preocupări cu privire la cât de sustenabile sunt datoriile publice ale Romei sau Atenei.
„Cred că situația este îngrijorătoare, dar nu critică”, a comentat Antoine Bouvet, strateg senior la ING. „Uneori, piețele pot intra în frenezie și își pot pierde încrederea”, ca o „profeție care se împlinește singură”, a explicat el.
El a punctat că, dacă diferența dintre randamentele italiene și cele germane de referință atinge 2,5%, atunci „unele semnale de alarmă vor începe să sune la BCE”. Marja a crescut la aproximativ 2,25% vineri.
BCE a anunţat săptămâna aceasta că intenționează să majoreze ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale în iulie și că „dacă perspectivele inflației pe termen mediu persistă sau se deteriorează, o creștere mai mare va fi operată la reuniunea din septembrie”.
Banca a majorat ultima dată dobânzile în 2011. Dobânda la depozit este în prezent la minus 0,5%.
Cu privire la temerile legate de fragmentare – ideea că înăsprirea condițiilor monetare ar putea avea un impact diferit asupra țărilor din zona euro – președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat joi că, dacă este necesar, „vom implementa fie instrumente ajustate existente, fie instrumente noi”.
„Evident că trebuie să ne asigurăm că nu există nicio fragmentare care ar împiedica transmiterea adecvată a politicii monetare”, a adăugat ea.
***
