Comisia Europeană (CE) a selectat cinci autorități naționale sau regionale, din Grecia, Spania, Polonia, Bulgaria și Croația, să facă parte dintr-un proiect-pilot care vizează consolidarea guvernanței și a capacității administrative de a gestiona fonduri europene.
Lipsa României din acest proiect-pilot pare, la prima vedere, greu de explicat:
Campioana fondurilor UE aruncate
Potrivit unei informări privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013, peste o treime din fondurile dezangajate în precedentul exercițiu financiar european sunt fonduri pierdute de România.
Pare la fel de greu de explicat includerea Poloniei în listă, în condițiile în care aceeași informare arată că acest stat a pierdut doar 353.409 euro din fondurile repartizate, sau a Bulgariei, care are sume dezangajate de aproape 6 ori mai mici decât România.
(Citiți și: ”O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României: un eșec de 1,64 miliarde de euro”)
Există totuși o explicație simplă:
Comisia Europeană a publicat, la data de 9 februarie 2018, un anunț care conținea solicitarea adresată autorităților naționale de a-și exprima eventualul interes pentru îmbunătăţirea capacităţii lor administrative în materie prin includerea unuia dintre programele naționale în proiectul-pilot.
Termenul limită de transmitere al aplicațiilor a fost 9 aprilie.
Surse din Comisia Europeană au declarat cursdeguvernare.ro că numai 14 aplicații eligibile au fost transmise Comisiei în întreaga Uniune Europeană, niciuna dintre aceste 14 nu a venit din România.
La insistențele cursdeguvernare.ro de a primi detalii privind absența din proiectul pilot tocmai a țării care pierdut cei mai mulți bani europeni, răspunsul de la Bruxelles a fost scurt: ”comisia nu comenteaza calitatea și eligibilitatea proiectelor primite”.
Autoritățile române și-au demonstrat încă odată ”profesionalismul”, procedând identic ca în cazul solicitării lansate în 2014 de președintele Jean Claude Juncker, atunci când acesta ceruse statelor membre să trimită mari proiecte pentru a primi finanțare prin așa-numitul plan Juncker.
(Citiți și: ”Niciunul dintre cele 200 de proiecte trimise în 2014 Comisiei Europene nu a primit finanțare în Planul Junker”)
Mai precis, au trimis și acum la Bruxelles lista cu programele naționale în derulare. Asta în ciuda faptului că apelul lansat în februarie conținea criterii clare de eligibilitate.
Proiectul pilot din care România refuzat să facă parte
„Pentru a îmbunătăți managementul programelor finanțate de UE în perioada de după 2020, experți ai CE și OECD vor furniza asistența adaptată la nevoile specifice” fiecărui caz în parte – transmite comunicatul oficial al Comisiei Europene (AICI-LINK).
Cele cinci programe selectate sunt:
- „Regiuni în creștere” din Bulgaria;
- „Programul de competitivitate și coeziune” din Croația;
- „Infrastructura de transport, mediu și dezvoltarea sustenabilă” din Grecia;
- Programul regional Extremadura din Spania
- Programul regional Lubelskie din Polonia.
Proiectul-pilot este menit să deblocheze în întregime potenţialul investiţiilor publice în termeni de creştere şi locuri de muncă.
Concluziile proiectului-pilot vor folosi şi autorităţilor din alte ţări.
În cadrul proiectului, experții implicați „se vor concentra pe construirea structurilor organizatorice corecte și dezvoltarea competențelor necesare pentru personal.
Experții vor ajuta autoritățile să se coordoneze mai bine cu ceilalți actori implicați în derularea programelor politicii de coeziune, cum ar fi partenerii sociali și de afaceri, agențiile de dezvoltare și organizațiile societății civile”
Un răspuns
1.Nici o problema, deoarece fara un Proiect de tara” cu obiectivul reindustrializarii, tot nu puteam absorbi decit ceva milioane de Euro, pe 150 de stupi de albine, sau pentru 5 tone de rosii in Gorj.Fara un proiect de reconstructie industriala ce afaceri cu fonduri sa faca o tara lipsita de economie si industria nationala, de utilitati, de comertul national si azi maine, fara terenul agricol, devenit proprietate straina?
Eventual sa ceri bani UE pentru firmele straine si sa dictezi afaceri pentru constructia de turisme la Mioveni sau Craiova.Apoi, peste citiva ani, sa cerem bani pentru ajutoare sociale, forta de munca nationala fiind emigrata in totalitate…
2.Pina cind Romania nu-si asuma un astfel de proiect si migrantii nu se intorca acasa, iar cei cu gind de duca NU renunta, nici nu mai are cine MUNCI pentru a cheltui banii UE!
3.Recent un analist statistician constata in mod alarmant, ca efectivele de animale sint in continua scadere in Romania!
Situatia este reala si fara solutie, deoarece antreprenorii din aceasta afacere renunta si reduc continuu electivele de animale, deoarece nu mai gasesc lucratori/ingrijitori si ciobani, datorita plecarilor din tara.
Colac peste pupaza, I.Teritoriale ale Muncii amendeaza din greu pe posesorii de animale si ciobanii-proprietari, pentru ca… nu incheie contracte de munca!
Cui sa mai inchei contract de munca, cind unul vine si altul pleaca din pastori sau ingrijitori, devenind lucratori in deomenii mai bune si care la rindul lor sint in criza de forta de munca?
3.Dezastrul economic si industrial al Romaniei este datorat disparitiei economiei si industriei nationale, proces economic care face imposibila absorbtia/utilizarea banilor UE, care trebuie articulati cu o industrie si agricultura NATIONALA, INEXISTENTE!
Fara un proiect de tara care sa inceapa reconstructia industriala, nu va exista niciodata capacitatea de a folosi bani UE, decit pe proiecte naive, cu un antreprenoriat de ocazie, la fel de nepregatit pentru constructia si realizarea de intreprinderi productive, ca si birocratia care il conduce dezastruos, in locul unor institutii si banci calificate pentru acest lucru!