România va folosi și ea tratamentul cu plasmă de la persoane infectate cu coronavirus și aflate în covalescență, pentru a încerca să-i ajute pe pacienții cu Covid-10 aflați în stare gravă, a anunțat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Nu este un tratament miraculos, nu va funcționa la toți bolnavii, dar este posibil ca unii dintre pacienți să fie ajutați în boală de anticorpii dezvoltați de donatori.
În lipsa unui medicament dezvoltate special pentru coronavirus, autoritățile medicale din toată lumea experimentează noi metode, tratamente pentru alte boli și despre care se crede că ar putea ajuta bolnavii cu noul coornavirus.
Transferul de plasmă se folosește în câteva țări, printre care SUA și în Franța, și presupune recoltarea de sânge de la persoanele care au avut Covid-19 și s-au vindecat.
Recoltarea sângelui (600 de ml de sânge de la o persoană) se face doar cu acordul donatorilor, la 14 zile după ce aceștia au fost declarați negativi, adică vindecați, întrucât aceea este perioada cu număr mare de anticorpi dezvoltați de organism.
În momentul de față, România are trei aparate de plasmafereză, iar numărul persoanelor vindecate a depășit 1.000.
Cele trei echipamente au fost donate de o firmă, împreună cu 3.000 de kituri de colectare de plasmă.
Această plasmă se va recolta în trei centre, urmând ca ea să fie folosită la pacienții critici.
Tehnica nu este nouă, ci dimpotrivă, a fost folosită și în combaterea epidemiei de gripă din anul 1918. Este o metodă de transmitere a anticorpilor dezvoltați de o persoană care s-a vindecat către o alta care încă se luptă cu virusul.
Și China, dar și Statele Unite și din ce în ce mai multe țări apelează la terapia aceasta. „Anticorpii aceștia funcționează practic ca un medicament, deci îți asigură imunitate pentru câteva săptămâni, poate câteva luni, și este foarte, foarte utilă în primul rând pentru cadrele medicale, care sunt expuse zilnic la o cantitate foarte mare de încărcătură virală, și va fi probabil foarte utilă pentru persoanele din categoriile de mare risc, persoane bătrâne sau persoane care au comorbidități”, explica de curând doctorul Mihnea Boștină, specialist virolog, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.
