Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a mai bifat un ultim loc în statisticile europene, şi anume la colectarea aparaturii electrice uzate.
Cu doar 1,6 kilograme/locuitor, am fost depăşiţi net de Letonia (2,5 kg/loc.) şi Cipru (3,5 kg/loc.), ne-am situat mult sub media europeană de 8,9 kg/loc. şi la foarte mare distanţă de recordmenele Suedia (16,5 kg/loc.) şi Marea Britanie (14,8 kg/loc.)
Notă metodologică:
Echipamentele electrice şi electronice uzate conţin materiale care pot cauza daune majore mediului înconjurător şi probleme de sănătate semnificatuve, dacă nu sunt manageriate corespunzător. În consecinţă, trebuie depus un efort considerabil pentru colectarea, prelucrarea şi reciclarea acestor echipamente la sfârşitul perioadei de viaţă.
Mai mult de jumătate ( 55,6%) din totalul echipamentelor electrice şi electronice uzate colectate în anul 2016 au fost constituite de aparate casnice de mari dimensiuni. Li s-au adăugat, în ordine descrescătoare ca greutate, echipamente de telecomunicaţii (14,8%), panouri fotovoltaice (13,5%) şi aparatură casnică de mici dimensiuni (9,0%), din restul de 7,2% făcând parte scule electrice, corpuri de iluminat, jucării şi echipament sportiv.
Datele, valabile pentru anul 2016 ( cel mai recent pentru care au fost definitivate calculele), sunt influenţate atât de nivelul de dotare cu aparatură electrică al gospodăriilor care îşi reînnoiesc televizoarele, frigiderele etc., cât şi de capacitatea sistemelor naţionale de a colecta deşeurile electrice, inclusiv prin scheme de tip „rabla” ( prin oferirea de reduceri la noile achiziţii, ceea ce explică şi campania declanşată la noi – vom vedea cu ce rezultate – în prezent).
Ceea ce surprinde, însă, dat fiind nivelul de dezvoltare comparabil al unor state din regiune, şi ele foste membre ale blocului socialist care au aderat la UE, este valoarea de circa cinci ori mai mică la noi ( !!) a colectărilor în raport cu Bulgaria sau Cehia, situate foarte aproape de media UE. Sau de aproape patru ori mai puţin decât Ungaria sau Polonia.
Pentru a vedea mai clar cum stăm în acest domeniu, o comparaţie cu evoluţia în timp a indicatorului de colectare a deşeurilor electrice de la aderare încoace cu Bulgaria este elocventă. În plus, ne scuteşte de a mai căuta scuze şi explicaţii cu nivelul mai redus al veniturilor sau gradul de dezvoltare al conştiinţei publice.
Aproape subiect de banc, după ce ne-am străduit timp de şase ani de la intrarea în UE să ajungem undeva la jumătatea performanţei iniţiale bulgăreşti în materie, am început să mergem de-andoaselea, până când ecartul a urcat înapoi la mai mult de 1 la 5.
Într-o perspectivă mai largă, pentru a avea o idee unde trebuie să ajungem dacă ar fi să convergem cu Europa civilizată, trebuie amintit că, pe parcursul ultimilor cinci ani contabilizaţi de Eurostat, în timp ce noi am bătut pasul pe loc, colectarea medie în UE a crescut cu circa 25% ( de la 7 kg/loc. la 8,86 kg/loc.)
Aşadar, dată fiind şi creşterea semnificativă a veniturilor din ultimii ani, în România există foarte mult loc pentru a creşte gradul de colectare al deşeurilor electrice şi electronice, cu oportunităţi aferente pentru deschiderea unor afaceri în domeniul de tratare a acestor deşeuri şi recuperare de materiale preţioase, pentru reintrarea în circuitul economic.
