Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un procentaj de 22,3%.
Înaintea noastră s-au plasat Estonia (6,8%) şi Danemarca (13,9%) iar în urma noastră Polonia (30,3%), Suedia (31,9%) şi Cehia (32,8%).
Grafic – Grad dependenţă energetică (Sursa – Eurostat):
O contribuţie importantă la această poziţionare (dincolo de reducerea unor capacităţi de producţie mari consumatoare de energie în sectoare precum chimia sau metalurgia) a avut-o plasarea României pe locul zece în rândul ţărilor care au implementat producţia din surse regenerabile, cu aproape un sfert din total, ţinta pentru anul 2020 fiind deja atinsă.
Dincolo de ponderea ceva mai mare a petrolului în structura de producţie comparativ cu media UE, principala diferenţă este utilizarea mai intensă a gazelor naturale în loc de energie nucleară.
Dacă nu vrem să creştem gradul de dependenţă faţă de importuri, dat fiind faptul că rezervele de gaze şi petrol se vor epuiza în timp, va trebui să luăm o decizie privind înlocuirea lor în anumite proporţii din surse regenerabile dar şi din surse nucleare.
(Citiți și: ”Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților”)
Pentru referinţă la situaţia din alte state europene, menţionăm că cele mai mari rate de dependenţă energetică faţă de importuri le-au consemnat Malta (chiar uşor peste 100% din cauza constituirii stocurilor necesare), Cipru (96,2%) şi Luxemburg (96,1%), urmate de Italia (77,5%), Lituania (77,4%) şi Belgia (76,0%).
De remarcat gradul net diferit de dependenţă al marilor economii europene, cu Marea Britanie (35,3%) şi Franţa (47,1%) sub pragul de jumătate din consum, în contrast cu Germania (63,5%), Spania (71,9%) şi Italia (77,5%).
