Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Europa

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în… Mai mult

29.09.2019

Cronicile

România – ţara care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la UE. Atenţie, însă, la experienţa altora !

de Marin Pana , 17.9.2018

România este statul membru UE care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la Uniune, cu o creştere a nivelului de trai exprimat în PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară) de la doar 39% în anul 2006 până la 63% anul trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Avansul de 24 de puncte procentuale a fost peste cel consemnat de Lituania (23 pp), Polonia (19 pp, deşi a fost singura ţară care a traversat criza fără a înregistra o scădere a economiei), Malta (18 pp, suprinzător plasată printre colegele de val de aderare din 2004), Slovacia şi Letonia (câte 14 pp) şi Estonia (13 pp).

Colega noastră de admitere în UE, Bulgaria, plecată de la un nivel al PIB/locuitor foarte apropiat de al nostru (37% din media UE la acel moment, cu doar două procente sub noi), a reuşit să avanseze doar cu 12 puncte procentuale şi este singura ţară rămasă sub jumătate din media UE, în pofida intenţiilor de a adera la Zona Euro.

Dacă pentru Cehia avansul de zece puncte este unul solid şi sustenabil, cu o apropiere sigură de Occident, Ungaria a mai câştigat doar 7 pp şi a consemnat o creştere a nivelului de trai de numai 11% în ultimii 11 ani, după ce a bătut pasul pe loc din 2014 încoace. Ea a reuşit, astfel, doar o performanţă similară cu locomotiva europeană Germania.

De altfel, Germania este şi singurul stat occidental care a beneficiat masiv de extinderea spre Est a Uniunii, urmată la distanţă de sora ei Austria ( +2 pp, care, însă, figurează pe anul trecut în statistica Eurostat ceva mai sus, cu 128% din media UE faţă de doar 123% în cazul Germaniei). Doar Danemarca a mai reuşit să nu piardă teren faţă de media UE.

Surprinzător, există şi un stat din fostul bloc socialist care a pierdut un punct procentual faţă de reperul mobil al mediei europene, şi anume Slovenia, aflată în uşor regres de la 86% la doar 85% faţă de acest reper. Ea s-a alăturat mai multor state occidentale au scăzut în termeni relativi, urmare firească a ritmurilor mai înalte de dezvoltare ale noilor membri.

Spre deosebire de aceste ţări care au mers relativ bine dar nu atât de bine precum noile intrate în UE, dar aveau de unde să sufere pierderi relative minore în clasamentul PIB/locuitor (excepţie notabilă este Portugalia, care a scăzut de unde nu prea apucase să crească, deşi este membră din 1986 şi a accesat în acest răstimp fonduri considerabile), avem şi ţări care au pierdut peste zece procente faţă de media UE.

Cea mai interesantă este situaţia Marii Britanii, de fapt şi singura care a reuşit să se păstreze peste media UE, dar sentimentul negativ (indus de cei care au căutat vina în altă parte că apartenenţa la Uniune nu a folosit la nimic, ci dimpotrivă) a adus votul surprinzător care va conduce la părăsirea blocului comunitar.

Alte două economii relativ mari, Italia şi Spania, au avut o performanţă în pierdere pronunţată de viteză, care (semnificativ pentru noi, tot de sorginte latină) a fost cauzată, într-o proporţie însemnată, de coordonatele social-culturale. Situaţia lor a confirmat aserţiunea că nu este suficient să ajungi la un anumit nivel, mai trebuie să te şi menţii acolo, ceea ce nu se face de la sine.

Este şi cazul unor ţări mai mici, nu verişoare primare ci aproape surori, Cipru şi Grecia. Prima a pierdut ţinta atinsă încă din 2006, aceea de a ajunge la media UE, în timp ce entuziasmul apropierii de aceeaşi ţintă a fost atât de mare în cazul celei de a doua, încât a condus la derapaje majore în materie de politici economice şi la o adevărată prăbuşire, de la 96% la doar 67% din media UE.

Sunt câteva aspecte şi experienţe aflate la îndemână, din care avem de învăţat pentru a nu repeta istoria altora. Mai ales că noi, deşi evident nu suntem britanici, suntem atât latini cât şi balcanici.

Poate că vom reuşi, totuşi, să tragem latinitatea mai spre Franţa, iar în Balcani să ne poziţionăm în materie de economie drept un soi de Polonie, dacă tot ne-am apucat să progresăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reuniune a miniștrilor de Externe din UE – Franța cere embargo pe exportul de arme către Turcia

Iulian Soare

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare impunerea embargoului pe exportul de arme către Ankara, a declarat luni ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le… Mai mult

Stiri

Voucherele de vacanță – reset: în extrasezon – 2.080 lei, în loc de 1.450lei

Vladimir Ionescu

Autoritățile vor să introducă vouchere de vacanță ce pot fi utilizate exclusiv în perioadele aprilie-mai și octombrie-noiembrie, având o valoare mai mare decât cea a… Mai mult

Stiri

Proiect MFP: Primăriile ar avea nevoie de 8,5 miliarde de lei. Guvernul va repartiza doar 1,5 miliarde

Alexandra Pele

Autorităţile locale au solicitat guvernului completarea bugetelor cu circa 8,5 miliarde de lei, din care 4,7 miliarde pentru funţionare şi diferenţa pentru dezvoltare (investiţii), reiese… Mai mult

Stiri

Nobelul pentru Economie – atribuit autorilor unor cercetări pentru combaterea sărăciei

Iulian Soare

Al 51-lea Premiu Nobel pentru Economiei le-a fost atribuit lui Esther Duflo, Michael Kremer şi Abhijit Banerjee, toţi trei specialişti în dezvoltare şi sărăcie, pentru… Mai mult

Stiri

“Exerciții militare strategice” în Rusia – participă 12.000 militari

Vladimir Ionescu

Rusia va efectua, începând de marţi şi până joi, exerciţii militare strategice care includ lansarea de rachete de croazieră şi rachete balistice, a anunţat luni… Mai mult

Europa

Comisia Europeană anchetează ajutorul de 108 milioane de euro acordat de Ungaria pentru o investiție Samsung de 1,2 miliarde euro

Vladimir Ionescu

  Comisia Europeană a lansat o investigaţie privind ajutorul în valoare de 108 milioane de lei euro pe care Budapesta intenționează să-l acorde Samsung SDI,… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban s-a întâlnit cu guvernatorul Isărescu, pentru o discuție privind situația macro a României

Razvan Diaconu

Liderul PNL, Ludovic Orban, s-a întâlnit luni dimineaţa cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cei doi discutând despre evoluţia economiei europene şi situaţia macroeconomică a României.… Mai mult