România este nominalizată în șase dintre acțiunile din pachetul lunar de decizii ale Comisiei Europene privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Deciziile, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, precizează CE într-un comunicat transmis joi.
Cele șase acțiuni noi împotriva României:
- Avize motivate către Cipru, Franța, Irlanda și România pentru neîndeplinirea obligației de a notifica transpunerea integrală în legislația națională a normelor UE privind drepturile la pensie suplimentară (Directiva privind transferabilitatea pensiilor, Directiva 2014/50/UE). Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până în mai 2018. Comisia a trimis deja acestor țări o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare. Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o transpunere completă, ea a decis să trimită un aviz motivat. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE.
- Eficiența energetică a clădirilor – Comisia a decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Croației și României, întrucât niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora.
- Comisia a decis să trimită Estoniei și României scrisori de punere în întârziere cu privire la deficiențele legate de transpunerea normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE). Deșeurile de echipamente electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase. Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
- Comisia solicită României să pună integral în aplicare normele UE prin stabilirea taxelor pentru prelucrarea cererilor privind produsele biocide – Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care solicită adoptarea de taxe pentru prelucrarea cererilor, în conformitate cu normele UE privind produsele biocide [Regulamentul (UE) nr. 528/2012]. Regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
- România trebuie să conformeze normelor privind achizițiile publice și concesiunile – Comisia a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 15 state membre ( Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit) în ceea ce privește conformitatea legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile. Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de astăzi sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE. Aceeași evaluare este efectuată sau va fi efectuată pentru restul statelor membre, unde transpunerea a fost finalizată cu întârzieri importante (a se vedea cazurile prezentate Curții de Justiție a UE). Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.
- Rambursarea taxelor de înmatriculare a autoturismelor percepute în mod necuvenit – Comisia a decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Curtea de Justiție a UE a considerat că aceste taxe încalcă normele UE (articolul 110 din TFUE). Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.
- Modificarea legislației privind datoria vamală – Comisia a decis joi să trimită o scrisoare de punere în întârziere pentru a solicita României să își alinieze legislația privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) nr. 952/2013]. Conform acestor norme, autoritățile vamale au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica. Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.
