fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

de Marin Pana , 14.10.2018

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre.

Practic, raportul dintre situaţia de la noi şi media UE s-a inversat de la începutul secolului. Atunci, noi aveam o durată de muncă aşteptată a fi de 36 de ani faţă de doar 32,9 ani media europeană. Anul trecut, noi am coborât la 33,4 ani, pe contrasens cu media UE, majorată la 35,9 ani.

Durata de muncă aşteptată (expected duration of working life în original, în lb. engleză) estimează cât timp va fi activă pe piaţa muncii o persoană care are la momentul analizei 15 ani, dintr-o anumită ţară şi într-un anumit an.

Clenciul acestui comunicat este că suntem SINGURA ţară membră UE în care durata de muncă a scăzut pe parcursul acestui secol.

Pentru referinţă, menţionăm că perioada estimată a fi de activitate a crescut în aceeaşi perioadă cu cea amintită, cu 4,0 ani în Bulgaria, 6,2 ani în Ungaria, 2,3 ani în Cehia şi 2,2 ani în Polonia (chiar dacă ea a rămas încă ceva mai mică decât la noi În Bulgaria şi Polonia).

Desigur, se poate arăta şi faptul că venim de-abia pe locul opt ca apetit scăzut pentru muncă, într-un clasament în care conduc verii noştri italieni cu doar 31,6 ani, urmaţi (semnificativ) de greci cu 32,7 ani. În plus, situaţia este complicată şi de nivelul şomajului din fiecare ţară, de frecvenţa dizabilităţilor care nu mai permit munca etc.

Cert este că de pe locul 5 între ţările în care se munceşte cel mai mult ocupat în anul 2000 ( când ne situam după Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie), ne-am dus spre coada continentului, bifând cea mai spectaculoasă evoluţie (adică un regres greu de explicat) dintre toate ţările europene.

În schimb, cele patru state menţionate s-au menţinut pe trend crescător, doar că, între ele s-a intercalat (nota bene) Germania, care a venit puternic din urmă (+4,1 ani).

Situaţia pe sexe

De reţinut, în România, evoluţia în scădere a duratei de muncă a avut o amplitudine de circa trei ori mai mică la bărbaţi decât la femei. Adică de la 37,8 ani în primul caz în anul 2000, spre 36,4 ani în 2017 şi de la 34,2 ani la doar 30,1 ani în acelaşi interval de timp. Acest fapt a condus spre un decalaj semnificativ mai mare în raport cu media UE la femei (-3,3 ani) decât la bărbaţi (-1,4 ani).

 

De fapt, şi la bărbaţi şi la femei, europenii au început să muncească acum pe cum lucrau cu ceva timp în urmă românii şi printr-un soi de convergenţă bizar întârziată, românii, în loc să se menţină la valorile de dinaintea aderării s-au dus spre situaţia europenilor de atunci de când noi nu făcea parte din Uniune.

Consecinţele în privinţa nivelului de trai şi a perspectivelor de avea o pensie cât de cât decentă ( legată de numărul de ani de contribuţie la sistemul de asigurări sociale, în mod evident insuficient în raport cu prevederile legale la femei) se văd pe moment în deficitul de forţă de muncă actual şi se vor vedea pe termen lung în costurile cu protecţia socială pentru tot mai largi categorii necontributive pe mari perioade de timp la bugetul public.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult