fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

România – singura ţară UE în care durata de muncă a scăzut din anul 2000 încoace

de Marin Pana , 14.10.2018

Durata de muncă în România s-a redus cu aproape trei ani în perioada 2000  – 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru statele membre.

Practic, raportul dintre situaţia de la noi şi media UE s-a inversat de la începutul secolului. Atunci, noi aveam o durată de muncă aşteptată a fi de 36 de ani faţă de doar 32,9 ani media europeană. Anul trecut, noi am coborât la 33,4 ani, pe contrasens cu media UE, majorată la 35,9 ani.

Durata de muncă aşteptată (expected duration of working life în original, în lb. engleză) estimează cât timp va fi activă pe piaţa muncii o persoană care are la momentul analizei 15 ani, dintr-o anumită ţară şi într-un anumit an.

Clenciul acestui comunicat este că suntem SINGURA ţară membră UE în care durata de muncă a scăzut pe parcursul acestui secol.

Pentru referinţă, menţionăm că perioada estimată a fi de activitate a crescut în aceeaşi perioadă cu cea amintită, cu 4,0 ani în Bulgaria, 6,2 ani în Ungaria, 2,3 ani în Cehia şi 2,2 ani în Polonia (chiar dacă ea a rămas încă ceva mai mică decât la noi În Bulgaria şi Polonia).

Desigur, se poate arăta şi faptul că venim de-abia pe locul opt ca apetit scăzut pentru muncă, într-un clasament în care conduc verii noştri italieni cu doar 31,6 ani, urmaţi (semnificativ) de greci cu 32,7 ani. În plus, situaţia este complicată şi de nivelul şomajului din fiecare ţară, de frecvenţa dizabilităţilor care nu mai permit munca etc.

Cert este că de pe locul 5 între ţările în care se munceşte cel mai mult ocupat în anul 2000 ( când ne situam după Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie), ne-am dus spre coada continentului, bifând cea mai spectaculoasă evoluţie (adică un regres greu de explicat) dintre toate ţările europene.

În schimb, cele patru state menţionate s-au menţinut pe trend crescător, doar că, între ele s-a intercalat (nota bene) Germania, care a venit puternic din urmă (+4,1 ani).

Situaţia pe sexe

De reţinut, în România, evoluţia în scădere a duratei de muncă a avut o amplitudine de circa trei ori mai mică la bărbaţi decât la femei. Adică de la 37,8 ani în primul caz în anul 2000, spre 36,4 ani în 2017 şi de la 34,2 ani la doar 30,1 ani în acelaşi interval de timp. Acest fapt a condus spre un decalaj semnificativ mai mare în raport cu media UE la femei (-3,3 ani) decât la bărbaţi (-1,4 ani).

 

De fapt, şi la bărbaţi şi la femei, europenii au început să muncească acum pe cum lucrau cu ceva timp în urmă românii şi printr-un soi de convergenţă bizar întârziată, românii, în loc să se menţină la valorile de dinaintea aderării s-au dus spre situaţia europenilor de atunci de când noi nu făcea parte din Uniune.

Consecinţele în privinţa nivelului de trai şi a perspectivelor de avea o pensie cât de cât decentă ( legată de numărul de ani de contribuţie la sistemul de asigurări sociale, în mod evident insuficient în raport cu prevederile legale la femei) se văd pe moment în deficitul de forţă de muncă actual şi se vor vedea pe termen lung în costurile cu protecţia socială pentru tot mai largi categorii necontributive pe mari perioade de timp la bugetul public.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult