Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la programul închisorilor secrete ale CIA. scrie AFP.
Curtea s-a pronunțat în mai 2018 în favoarea a doi prizonieri deținuți în baza Guantanamo – Abd al-Rahim al-Nachiri (care a deschis proces împotriva României) și Abou Zoubaida (care a deschis proces împotriva Lituaniei) – care au fost ținuți prizonieri în închisori secrete în cele două țări, între anii 2004 și 2006.
(Citiți și: România a fost condamnată de CEDO în dosarul închisorilor secrete ale CIA)
Nici România și nici Lituania nu au admis existența închisorilor secrete pe teritoriile lor și ambele țări au făcut apel, dar judecătorii europeni au decis marți în unanimitate să respingă apelul.
În 2015, fostul președinte Ion Iliescu a declarat pentru Der Spiegel că el a aprobat “în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind alocarea unui sediu al CIA în România. Publicația germană l-a întrebat în legătură cu acest subiect și pe Traian Băsescu, însă acesta a refuzat să facă orice comentariu.
(Citiți și: Der Spiegel – ”Ex-președintele Iliescu recunoaște existența unei închisori CIA în România”)
Ancheta românească n-a găsit nimic. Au cercetat Teodor Meleșcanu, George Maior, Norica Nicolai
Și România a cercetat acuzațiile, raportul Comisiei speciale de anchetă fiind publicate în Monitorul Oficial din 7 mai 2008 (AICI-LINK). Concluziile finale ale acestui raport sunt:
1. La întrebarea dacă există sau au existat baze secrete americane în România, Comisia de anchetă răspunde negativ.
2. La întrebarea dacă în România există sau au existat, în perioada cercetată, facilități pentru deținerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare (reale, secrete, ad-hoc, clădiri utilizabile în formă improvizată în acest scop), eventual în apropierea aeroporturilor Timișoara, București – Henri Coandă sau Băneasa și Constanța, Comisia de anchetă răspunde negativ.
3. La întrebarea dacă există sau au existat persoane deținute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut să fie asimilate prizonierilor, Comisia de anchetă răspunde negativ.
4. La întrebarea dacă există posibilitatea unor fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar – ori dacă, din neglijență, anumite zboruri ar fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate sau asupra lor nu s-ar fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convențiile internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.
5. La întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituții din România să fi participat conștient sau prin omisiune ori neglijență la operațiuni de transport ilegal de deținuți prin spațiul aerian sau aeroporturile din România, Comisia de anchetă răspunde negativ.
6. La întrebarea dacă zboruri civile americane sau ale altor state ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deținuților, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităților române, potrivit normelor internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.
7. La întrebarea dacă a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegațiilor media privind existența unor centre de detenție sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România, Comisia de anchetă răspunde pozitiv.
8. La întrebarea privind scopul escalelor în România ale zborurilor prezentate în cap. 5, Comisia de anchetă are argumente temeinice pentru a răspunde că ele nu au avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României.
Componența comisiei care a redactat raportul final a fost:
- Meleșcanu Teodor Viorel – Grupul parlamentar al Alianței „Dreptate și Adevăr” – P.N.L. – P.D.;
- Nicolai Norica, președinte al Comisiei – Grupul parlamentar al Alianței „Dreptate și Adevăr” – P.N.L. – P.D.;
- Rădulescu Cristache – Grupul parlamentar al Alianței „Dreptate și Adevăr” – P.N.L. – P.D.;
- Vraciu Jan – Grupul parlamentar al Alianței „Dreptate și Adevăr” – P.N.L. – P.D.;
- Georgescu Radu Cristian – Grupul parlamentar al P.S.D.;
- Maior George Cristian, vicepreședinte al Comisiei – Grupul parlamentar al P.S.D.;
- Țicău Silvia Adriana – Grupul parlamentar al P.S.D.;
- Ilașcu Ilie – Grupul parlamentar al P.R.M.;
- Petrescu Ilie, secretar al Comisiei – Grupul parlamentar al P.R.M.;
- Stoica Ilie – Grupul parlamentar al P.C.;
- Szabo Karoly Ferencz – Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Polonia a recunoscut și a inculpat un fost șef de serviciu de informații
O anchetă privind închisorile secrete ale CIA din state europene s-a derulat și la nivel european. Parlamentul European a solicitat statelor membre să investigheze acuzațiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deținute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicați în aceste operațiuni.
Un proces similar la CEDO a fost deschis și împotriva Poloniei, o decizie de condamnare fiind emisă de CEDO în 2014.
Și Polonia a făcut apel, iar în februarie 2015 ministrul polonez de Externe a anunţat că acceptă şi va aplica hotărârea Curţii.
De precizat: Fostul şef al serviciului de informaţii polonez Zbigniew Siemiatkowski a fost inculpat de autoritățile polone în cadrul unei investigaţii legate de existenţă a unei închisori secrete a CIA în Polonia.
Soluțiile CEDO în cazul României și Lituaniei
CEDO a recomandat autorităților lituaniene să conducă o investigație cât mai curând posibil și să îi pedepsească pe cei responsabili, dacă e necesar. De asemenea, a condamnat Lituania la plata a 100.000 de euro reclamantului, și 30.000 de euro pentru cheltuielile legale.
Curtea de la Strasbourg a ajuns la aceleași concluzii în cazul României, care trebuie să plătească 100.000 de euro reclamantului.
Curtea a fost sesizată în 2011 și 2012 de doi prizonieri de la baza americană din Guantanamo care au declarat că au fost deținuți în închisori secrete ale CIA în România și în Lituania, între 2004 și 2006.
„România a comis mai multe încălcări ale drepturilor omului făcându-se complice la programul închisorilor secrete ale CIA”, a arătat Curtea în decizia sa. Printre acestea: interdicția torturii, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la respectarea vieții private și la un recurs efectiv.
Abd al-Rahim al-Nashiri, cel deținut temporar în România, este suspectat că a comis atentatul împotriva navei americane USS Cole, în care și-au pierdut viața 17 americani în portul yemenit Aden în octombrie 2000. Acesta a fost deținut în secret în România între aprilie 2004 și septembrie 2006.
Urmărește-ne pe Google News
