fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

de Adrian N Ionescu 21.3.2017

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României ca şi asupra celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est ameninţă deja viitorul economiilor acestora, în funcție de soliditatea creșterii lor. Analiștii nu se încumetă să prevadă ce se va întâmpla după ce arhitectura Uniunii Europene se va modifica.

Pentru România, „pierderile teoretice de fonduri europene structurale și de coeziune sunt estimate la 300 – 500 de milioane de euro anual, ca urmare a Brexit, dar acestea s-ar putea materializa abia după 2020”, spune un recent raport al Erste Group Research (EGR). România a atras până acum circa 15 miliarde de euro, „mai ales ca urmare a intensificării eforturilor din ultimi ani” și a ajuns o rată de absorbție de 82%.

Ungaria și Polonia vor fi mai afectate, tocmai pentru că atrag mai mulți bani europeni. Ieșirea Marii Britanii va reduce contribuțiile la bugetul UE și, de exemplu, Polonia va resimți mai sever această reducere, dacă este luată ca reper alocarea de 82,5 miliarde de euro pentru exercițiul 2014 – 2020.

La rândul său, Ungaria are alocată o finanțare de 29,6 de miliarde de euro până în 2020 și „chiar și o pierdere mică ar însemna o perspectivă de creștere mai slabă”, spune raportul EGR.

Este de așteptat ca Bugetul UE „după Brexit” să fie mai puțin generos și, deși oficialii de la Bruxelles insinuează că Franța și Germania ar trebui să acopere o parte din contribuția britanica pierdută, teoria Europei cu mai multe viteze ar putea afecta și alocările.

Astfel, cu toate că României îi este, teoretic, rezervați mai puțini bani decât principalilor beneficiari de fonduri europene din regiune, intensitatea impactului suferit ar putea fi mai mare.

Guvernul român se bazează pe o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale și de investiții (FESI), dar pentru perioada 2014-2023, adică și după ce efectele Brexit vor fi devenit realitate. Iar estimarea Erste Group Research (EGR) s-ar putea dovedi optimistă.

Impactul Brexit asupra Cehiei, de pildă, ar putea fi de circa un miliard de euro anual, dar vor exista și efecte indirecte, ca urmare a modificării arhitecturii bugetului UE, concentrat pe „proiecte sofisticate mai mult decât în prezent”, prevăd analiștii austrieci.

Cu cât mai mult va fi afectată România de noua abordare de la Bruxelles, atâta vreme cât nevoile româneşti sunt încă elementare, precum autostrăzile?

Banca Naţională a României (BNR) spune că riscul sistemic determinat de Brexit este „moderat”, în raportul din decembrie privind stabilitatea financiară. Ceea ce poate însemna foarte mult în terminologia codată a BNR.

„Forma și amploarea implicațiilor pentru România ale Brexit-ului sunt greu de estimat în acest moment. Ele depind atât de modul în care se vor încheia negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie (care va fi amploarea modificărilor față de situația actuală), cât și de capacitatea UE de a adopta politici care să continue procesul de integrare. Deși implicațiile nu se vor manifesta decât în mică măsură în viitorul apropiat, România va trebui să își calibreze politicile pe termen mediu și lung pornind de la provocările majore cu care se confruntă spațiul comunitar”, spune BNR în raportul citat.

Exporturile și remiterile

BNR apreciază că „schimburile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse. Exporturile firmelor autohtone către Marea Britanie reprezintă sub 5% din total, în timp ce importurile însumează circa 2 la % din importurile totale (date pentru perioada ianuarie-august 2016)”.

Totuși, Marea Britanie se situa pe locul al V-lea în 2015, atât la nivelul statelor membre UE, cât și în clasamentul general, cu o pondere de 4,36% în totalul exporturilor României.

În 2015, exporturile românești în Marea Britanie au fost de 2,38 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 10,55% față de 2014. Această statistică se va deteriora după Brexit și, fie și proporțional cu dimensiunea „relativ redusă” a relațiilor comerciale cu UK, efectele scăderii acestora se vor vedea în creșterea economică a României, pe cât de impetuoasă pe atât de fragilă.

Cehia pare să aibă o situație mai dramatică decât a României, cu peste 32% din exporturi către Marea Britanie (8,4 miliarde de euro). Ungaria a exportat de 3,9 miliarde de euro în Marea Britanie, adică 4% din total, Polonia – 13 miliarde de euro (6,6%).

Moody’s a analizat și proporția exporturilor către Marea Britanie în PIB-ul fiecărei țări și consideră că expunerea directă a Brexitului asupra acestora este limitată.

Pe de altă parte, sumele trimise în țară de românii din Marea Britanie sunt estimate la 500 de milioane de euro anual și acestea vor scădea, ca urmare a înăspririi politicilor britanice de imigrare și de acceptare a forței de muncă străine.

Banii trimiși în țară de românii din Marea Britanie reprezintă 20% din totalul remiterilor muncitorilor români în străinătate în anul 2015, fiind „atât transferuri de bani, cât și venituri din muncă”, potrivit BNR.

Specialiștii Băncii Naționale sunt însă optimiști, din moment ce cred că Brexitul „ar putea determina o creștere a cererilor de înregistrare, întrucât cei care nu au reușit să facă acest lucru până în prezent vor fi motivați să acționeze în acest sens până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în anticiparea unei posibile viitoare restricții pe piața forței de muncă din această țară”.

Scăderea remiterilor nu ar trebui să afecteze prea mult stabilitatea monedei naționale, atâta vreme cât tranzacțiile pe piața valutară europeană depășesc două miliarde de euro zilnic.

Probleme mai mari ar putea avea, din nou polonezii și maghiarii. Polonia era a patra cea mai mare beneficiară din lume de remiteri provenind din Marea Britanie în 2015, cu circa 1,4 miliarde de lire sterline, iar Ungaria – a zecea, cu circa 400 de miliarde de lire sterline, potrivit datelor Băncii Mondiale. O liră sterlină valora 1,3556 euro la 31 decembrie 2015. Marți la prânz, cotația era de 1,1528 euro pentru o liră sterlină.

Pericolul pe termen lung

Analiștii, fie ei de la BNR, Erste Group, sau Moody’s consideră că Brexitul va avea un impact limitat pe termen scurt, dar este nesigur ce se va întâmpla din 2019 încolo. Pe termen lung, ar trebui să devină funcționale politicile care sunt proiectate încă de pe acum, sau nu. BNR și-a emis deja avertismentele.

Pe termen mediu și lung, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea implicații importante asupra României, ca urmare a unei posibile modificări a arhitecturii Uniunii Europene. Este important ca țările din UE care nu au adoptat încă moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor comparativ cu țările din zona euro”, spune BNR în cel mai recent raport al său privind stabilitatea financiară.

Pe de altă parte, „incertitudinile generate de procesul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană contribuie deja la reducerea perspectivelor de creștere economică la nivel european, pe fondul sporirii nesiguranței atât în ceea ce privește relațiile comerciale și financiare cu Marea Britanie, cât și situația altor state din Uniunea Europeană. În acest sens, efectul asupra economiei autohtone s-ar putea manifesta printr-o reducere a cererii externe pentru produsele românești și o diminuare a fluxurilor de capital de tip investiții străine directe, ca urmare a impactului advers asupra dinamicii PIB al principalilor parteneri ai României din UE”, potrivit raportului citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult

Europa

OMS: 82% dintre antibioticele autorizate recent nu mai fac față bacteriilor

Iulian Soare

Este nevoie de investiții pentru descoperirea unor antibiotice eficiente, iar pandemiei de Covid-19 oferă câteva lecții utile despre mobilizare la nivel global pentru a combate… Mai mult