fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

de Adrian N Ionescu 21.3.2017

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României ca şi asupra celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est ameninţă deja viitorul economiilor acestora, în funcție de soliditatea creșterii lor. Analiștii nu se încumetă să prevadă ce se va întâmpla după ce arhitectura Uniunii Europene se va modifica.

Pentru România, „pierderile teoretice de fonduri europene structurale și de coeziune sunt estimate la 300 – 500 de milioane de euro anual, ca urmare a Brexit, dar acestea s-ar putea materializa abia după 2020”, spune un recent raport al Erste Group Research (EGR). România a atras până acum circa 15 miliarde de euro, „mai ales ca urmare a intensificării eforturilor din ultimi ani” și a ajuns o rată de absorbție de 82%.

Ungaria și Polonia vor fi mai afectate, tocmai pentru că atrag mai mulți bani europeni. Ieșirea Marii Britanii va reduce contribuțiile la bugetul UE și, de exemplu, Polonia va resimți mai sever această reducere, dacă este luată ca reper alocarea de 82,5 miliarde de euro pentru exercițiul 2014 – 2020.

La rândul său, Ungaria are alocată o finanțare de 29,6 de miliarde de euro până în 2020 și „chiar și o pierdere mică ar însemna o perspectivă de creștere mai slabă”, spune raportul EGR.

Este de așteptat ca Bugetul UE „după Brexit” să fie mai puțin generos și, deși oficialii de la Bruxelles insinuează că Franța și Germania ar trebui să acopere o parte din contribuția britanica pierdută, teoria Europei cu mai multe viteze ar putea afecta și alocările.

Astfel, cu toate că României îi este, teoretic, rezervați mai puțini bani decât principalilor beneficiari de fonduri europene din regiune, intensitatea impactului suferit ar putea fi mai mare.

Guvernul român se bazează pe o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde de euro din fondurile structurale și de investiții (FESI), dar pentru perioada 2014-2023, adică și după ce efectele Brexit vor fi devenit realitate. Iar estimarea Erste Group Research (EGR) s-ar putea dovedi optimistă.

Impactul Brexit asupra Cehiei, de pildă, ar putea fi de circa un miliard de euro anual, dar vor exista și efecte indirecte, ca urmare a modificării arhitecturii bugetului UE, concentrat pe „proiecte sofisticate mai mult decât în prezent”, prevăd analiștii austrieci.

Cu cât mai mult va fi afectată România de noua abordare de la Bruxelles, atâta vreme cât nevoile româneşti sunt încă elementare, precum autostrăzile?

Banca Naţională a României (BNR) spune că riscul sistemic determinat de Brexit este „moderat”, în raportul din decembrie privind stabilitatea financiară. Ceea ce poate însemna foarte mult în terminologia codată a BNR.

„Forma și amploarea implicațiilor pentru România ale Brexit-ului sunt greu de estimat în acest moment. Ele depind atât de modul în care se vor încheia negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie (care va fi amploarea modificărilor față de situația actuală), cât și de capacitatea UE de a adopta politici care să continue procesul de integrare. Deși implicațiile nu se vor manifesta decât în mică măsură în viitorul apropiat, România va trebui să își calibreze politicile pe termen mediu și lung pornind de la provocările majore cu care se confruntă spațiul comunitar”, spune BNR în raportul citat.

Exporturile și remiterile

BNR apreciază că „schimburile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse. Exporturile firmelor autohtone către Marea Britanie reprezintă sub 5% din total, în timp ce importurile însumează circa 2 la % din importurile totale (date pentru perioada ianuarie-august 2016)”.

Totuși, Marea Britanie se situa pe locul al V-lea în 2015, atât la nivelul statelor membre UE, cât și în clasamentul general, cu o pondere de 4,36% în totalul exporturilor României.

În 2015, exporturile românești în Marea Britanie au fost de 2,38 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 10,55% față de 2014. Această statistică se va deteriora după Brexit și, fie și proporțional cu dimensiunea „relativ redusă” a relațiilor comerciale cu UK, efectele scăderii acestora se vor vedea în creșterea economică a României, pe cât de impetuoasă pe atât de fragilă.

Cehia pare să aibă o situație mai dramatică decât a României, cu peste 32% din exporturi către Marea Britanie (8,4 miliarde de euro). Ungaria a exportat de 3,9 miliarde de euro în Marea Britanie, adică 4% din total, Polonia – 13 miliarde de euro (6,6%).

Moody’s a analizat și proporția exporturilor către Marea Britanie în PIB-ul fiecărei țări și consideră că expunerea directă a Brexitului asupra acestora este limitată.

Pe de altă parte, sumele trimise în țară de românii din Marea Britanie sunt estimate la 500 de milioane de euro anual și acestea vor scădea, ca urmare a înăspririi politicilor britanice de imigrare și de acceptare a forței de muncă străine.

Banii trimiși în țară de românii din Marea Britanie reprezintă 20% din totalul remiterilor muncitorilor români în străinătate în anul 2015, fiind „atât transferuri de bani, cât și venituri din muncă”, potrivit BNR.

Specialiștii Băncii Naționale sunt însă optimiști, din moment ce cred că Brexitul „ar putea determina o creștere a cererilor de înregistrare, întrucât cei care nu au reușit să facă acest lucru până în prezent vor fi motivați să acționeze în acest sens până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în anticiparea unei posibile viitoare restricții pe piața forței de muncă din această țară”.

Scăderea remiterilor nu ar trebui să afecteze prea mult stabilitatea monedei naționale, atâta vreme cât tranzacțiile pe piața valutară europeană depășesc două miliarde de euro zilnic.

Probleme mai mari ar putea avea, din nou polonezii și maghiarii. Polonia era a patra cea mai mare beneficiară din lume de remiteri provenind din Marea Britanie în 2015, cu circa 1,4 miliarde de lire sterline, iar Ungaria – a zecea, cu circa 400 de miliarde de lire sterline, potrivit datelor Băncii Mondiale. O liră sterlină valora 1,3556 euro la 31 decembrie 2015. Marți la prânz, cotația era de 1,1528 euro pentru o liră sterlină.

Pericolul pe termen lung

Analiștii, fie ei de la BNR, Erste Group, sau Moody’s consideră că Brexitul va avea un impact limitat pe termen scurt, dar este nesigur ce se va întâmpla din 2019 încolo. Pe termen lung, ar trebui să devină funcționale politicile care sunt proiectate încă de pe acum, sau nu. BNR și-a emis deja avertismentele.

Pe termen mediu și lung, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea implicații importante asupra României, ca urmare a unei posibile modificări a arhitecturii Uniunii Europene. Este important ca țările din UE care nu au adoptat încă moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor comparativ cu țările din zona euro”, spune BNR în cel mai recent raport al său privind stabilitatea financiară.

Pe de altă parte, „incertitudinile generate de procesul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană contribuie deja la reducerea perspectivelor de creștere economică la nivel european, pe fondul sporirii nesiguranței atât în ceea ce privește relațiile comerciale și financiare cu Marea Britanie, cât și situația altor state din Uniunea Europeană. În acest sens, efectul asupra economiei autohtone s-ar putea manifesta printr-o reducere a cererii externe pentru produsele românești și o diminuare a fluxurilor de capital de tip investiții străine directe, ca urmare a impactului advers asupra dinamicii PIB al principalilor parteneri ai României din UE”, potrivit raportului citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult