luni

6 decembrie, 2021

România se alătură plângerilor contra Pachetului Mobilitate 1 depuse la Curtea de Justiție a UE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 februarie, 2021

La Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene au fost depuse joi cereri privind intervenția statului român în 12 acțiuni în anularea unor dispoziții din Pachetul Mobilitate I, introduse de Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia și Ungaria, anunță Euractiv.

Cererile, elaborate de Ministerul afacerilor externe, prin Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Ministerul transporturilor și infrastructurii, vizează susținerea argumentațiilor/concluziilor formulate în acțiunile în anulare promovate înaintea instanței UE de statele menționate.

Acest demers se adaugă celor trei acțiuni în anularea parțială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I, pe care Guvernul României le-a inițiat la 23 octombrie 2020, potrivit unui comunicat al Ministerului de externe.


Dispozițiile actelor UE vizate atât de acțiunile în anulare promovate de statul român, cât și de intervențiile acestuia în acțiunile în anulare inițiate de statele membre UE cu interese similare, sunt următoarele:

  • interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
  • obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
  • obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; limitările suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;
  • normele specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Potrivit poziției constant exprimate de autoritățile române, respectivele dispoziții ale Pachetului Mobilitate I sunt ”restrictive și disproporționate, având implicații negative semnificative asupra pieței interne și a competitivității companiilor din sectorul transportului rutier”.

Eurodeputații estici, inclusiv români, au încercat în zadar să se opună adoptării Pachetului.

Actele legislative UE care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I sunt următoarele:

  • Regulamentul (UE) 2020/1054 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
  • Regulamentul (UE) 2020/1055 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
  • Directiva (UE) 2020/1057 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

În cadrul procesului legislativ UE, statul român, alături de alte 8 state membre UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), s-a opus adoptării acestor trei acte.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La 23 octombrie 2020, Guvernul României a sesizat CJUE cu trei acțiuni în anularea parțială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I.

Statele membre UE cu interese similare au formulat, la rândul lor, acțiuni în anularea respectivelor acte, astfel: Bulgaria (3), Cipru (2), Lituania (2), Malta (1), Polonia (3), Ungaria (1).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr