joi

28 martie, 2024

11 iulie, 2019

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România şi-a reconfirmat titlul de campioană a Uniunii Europene la ponderea banilor alocaţi pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, cu un procentaj pe 2018 de 27,8%, aceeaşi valoare ca şi în anul precedent.

Astfel, dependenţa indicelui armonizat de inflaţie de variaţiile preţurilor la alimente rămâne relativ ridicată în raport cu media UE (12,2%)

La mare distanţă în urma noastră, figurează peste nivelul de 20% sume pentru mâncare şi băuturi non-alcoolice Lituania (21,6%) şi Estonia (20,3%), în timp ce vecinii bulgari apar în clasamentul de profil de-abia pe locul patru, cu 19,2% iar cei unguri pe cinci, cu 18,2% (interesant, cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru băuturi non-alcoolice din UE (2,6%).


La polul opus, patru state ale Uniunii au anunţat valori sub 10% din cheltuielile gospodăriilor, potrivit clasificării europene COICOP a cheltuirii banilor pe 12 categorii de produse şi servicii. Cele patru state sunt Austria (9,9%), Irlanda (9,2%), Luxemburg (8,9%) şi Marea Britanie (8,1%).

Repartizarea sumelor cheltuite de populaţie ca procentaj din total, pe cele 12 categorii de produse şi servicii utilizate în statistica armonizată de inflaţie la nivel european, arată că ponderea sumelor date pentru alimente şi băuturi non-alcoolice reprezintă principala diferenţă în raport cu UE dar şi cu Zona Euro, din care dorim să facem parte (vezi tabelul).

Ponderile cheltuielilor cu locuirea plus facturile la utilităţi şi cele pentru transport, care figurează pe podiumul banilor daţi de populaţie sunt similare cu practica europeană iar partea care revine pe categorii de produse şi servicii este semnificativ mai mare în cazul României la sănătate, alcool şi tutun şi comunicaţii ( toate cu circa 50% mai sus decât media UE/Zona Euro), precum şi, surprinzător, la educaţie, unde sunt cam duble faţă de cele consemnate în restul UE.


Diversificarea net superioară a produselor şi serviciilor pe pieţele de consum mai dezvoltate explică diferenţa în raport de 1 la 3 pe partea de „alte bunuri şi servicii”, iar faptul că pe sistemul de ponderare european se iau în calcul cheltuielile non-rezidenţilor (a se citi, în principiu, cheltuielile turiştilor) duce la aceeaşi poziţionare în materie de sume cheltuite la restaurante şi hoteluri.

De reţinut, utilizarea acestui sistem armonizat la nivel european  pentru comparabilitate între statele membre (şi, atenţie, referinţă drept criteriu Maastricht pentru aderarea la Zona Euro) a condus în mai 2019 la un nivel al indicelui de inflaţie anuală de 4,4%, comparativ cu 4,1%, valoarea rezultată din calculul pe trei categorii de produse şi servicii, utilizat la nivel naţional.

Cu toate acestea, evoluţia creşterii preţurilor pe termen lung exprimată de media pe ultimele 12 luni arată ceva mai bine în varianta europeană IAPC (4%) decât în cea naţională IPC (4,1%).

Una peste alta, convergenţa cu Zona Euro va presupune şi trecerea treptată spre o structură de consum mai „europeană”, precum şi urmărirea mai atentă a creşterilor de preţuri pe această structură.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: