În 2022, 11% dintre adolescenţi cu vârste de 11, 13 și 15 ani prezentau semne de utilizare problematică a reţelelor sociale, comparativ cu doar 7% în 2018, conform studiului Comportamentul de sănătate la copiii cu vârsta școlară (HBSC), publicat miercuri de Organizația Mondială a Sănătății.
România, una dintre țările cu o extindere relativ redusă a folosirii internetului în gospodării, înregistrează cea mai mare prevalență a acestor cazuri de utilizare problematică (22%), dar și cel mai mare avans al acestei categorii, în cei patru ani precedenți colectării datelor.
România este urmată de Malta (18%) și Bulgaria (17%), în timp ce cea mai scăzută pondere a fost înregistrată în Țările de Jos (5%).
Recordul absolut este înregistrat în cazul adolescentelor de 13 și 15 ani din România, unde prevalența utilizării problematice a rețelelor sociale (problematic SMU) atinge 28% din totalul tinerelor ce folosesc social media.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de persoane tinere, cuvârste de 11, 13 şi 15 ani din 44 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Canada.
Simptomele „utilizării problematice a reţelelor sociale” sunt asemănătoare cu cele ale dependenţei: incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă şi abandonare a altor activităţi în favoarea reţelelor sociale şi alte consecinţe negative ale utilizării excesive în viaţa de zi cu zi.
(Citește și: În urmă cu șase ani, interdicția smartphone-urilor în școli era considerată o întoarcere în sec. XIX, acum se generalizează în Europa)
Peste o treime din adolescenți sunt permanent pe rețele. Peste tot, fetele stau pe rețele mai mult decât băieții
Ponderea record a adolescenților români cu simptome de utilizare problematică a rețelelor este paradoxală, cât timp aceștia nu figurează nici măcar în top 10 al statelor cu cele mai mari procente de copii care stau în permanent contact cu prietenii pe social media, ci se plasează pe locul 12, după cum se observă în graficul alăturat, ce surprinde situația adolescenților de 15 ani.
În România, 52% din tinerele de 15 ani și 41% din tinerii de 15 ani, se află în contact continuu pe rețelele sociale cu prietenii, cunoscuții și necunoscuții de pe net.
Este adevărat că, dintre statele UE, doar Irlanda și Croația se situează înaintea României în acest top.
În medie, 36% dintre tineri au declarat că sunt în contact digital constant cu prietenii lor, acest procent crescând la 44% în rândul adolescentelor de 15 ani.
Autorii raportului atrag atenția că rezultatele „suscită preocupări urgente cu privire la impactul tehnologiei digitale asupra sănătății mintale și bunăstării tinerilor europeni” și este o dovadă a nevoii de acțiune pentru „a promova comportamente online sănătoase”.
„Utilizarea problematică este cea mai frecventă în rândul tinerilor de 13 ani – este un fel de vârf în acea fază de adolescență timpurie și este mai probabil ca fetele să raporteze o utilizare problematică a social media în mai mare măsură decât băieții”, a declarat coordonatorul internațional al studiului, Dr. Jo Inchley, de la Universitatea din Glasgow.
„La nivelul întregului studiu, am constatat că puțin peste o treime dintre adolescenți raportează un contact online continuu cu prietenii și alte persoane”, a spus ea.
„Aceasta înseamnă că aproape tot timpul zilei sunt conectați online la prieteni și la alte persoane”.
(Citește și: UNESCO recomandă interzicerea smartphone-urilor în școli. Țările unde sunt deja interzise)
Adolescenții trebuie învățați să nu se lase dominați de rețele
În Europa, utilizarea „problematică” a reţelelor sociale este în creştere în rândul tinerilor europeni, care sunt, de asemenea, mai expuşi riscului de a dezvolta o dependenţă de jocuri, avertizează OMS.
„Avem nevoie de acţiuni imediate şi susţinute pentru a ajuta adolescenţii să pună capăt utilizării potenţial dăunătoare a reţelelor sociale, care s-a demonstrat că duce la depresie, agresiune, anxietate şi rezultate şcolare slabe”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge.
O altă sursă de îngrijorare, o treime dintre adolescenţi joacă jocuri online zilnic, iar 22% dintre ei timp de cel puţin patru ore, a remarcat OMS care a precizat că din întreaga cohortă, 12% dintre adolescenţi prezintă un comportament problematic în ceea ce priveşte jocurile (16% dintre băieţi şi 7% dintre fete).
„Este esenţial să luăm măsuri pentru a-i proteja pe tineri, astfel încât aceştia să poată naviga în peisajul digital în siguranţă şi să poată face alegeri informate în ceea ce priveşte activităţile lor online, maximizând beneficiile şi minimizând în acelaşi timp riscurile pentru bunăstarea lor mentală şi socială”, a declarat o reprezentantă a OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi-Muscat, citată într-un comunicat.
Agenţia ONU a subliniat, însă, şi avantajele utilizării responsabile a reţelelor sociale, în special legătura dintre cei care împărtăşesc aceleaşi pasiuni şi interese.
Tinerii „trebuie să domine reţelele sociale şi să nu lase reţelele sociale să îi domine”, a subliniat Azzopardi-Muscat.
Cu toate acestea, România amână interzicerea telefoanelor în școli
Ministrul Educației, Ligia Deca, a amânat și anul acesta interzicerea telefoanelor în școli, după numeroase discuții pe tema închiderii acestor device-uri în locuri speciale amenajate, până la finalul cursurilor.
„Am lăsat la latitudinea școlii dacă telefoanele mobile sunt permise în pauze sau în afara orelor”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, într-o intervenție la Radio România Actualități. Aceasta a spus că „regulamentul general prevede că ele sunt interzise în timpul orelor de curs și se depun în spații special amenajate”.
(Citiți și: ”În urmă cu șase ani, interdicția smartphone-urilor în școli era considerată o întoarcere în sec. XIX, acum se generalizează în Europa”)
****
Urmărește-ne pe Google News
