La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

România, pe locul patru în UE la ponderea deceselor prin violență

de Marin Pana , 19.8.2019

România figurează pe locul patru în UE în ceea ce privește ponderea deceselor survenite ca urmare a unor acte de violență ca număr raportat la suta de mii de rezidenți.

Cu un nivel de 1,55 persoane decedate la 100.000 de locuitori, suntem devansați doar de statele baltice (Letonia 4,59/100.000 loc., Lituania 3,63/100.000 loc. și Estonia 2,65/100.000 loc.).

Dincolo de faptul că realitatea nu corespunde clișeelor care consideră România o țară sigură ( dacă nu cumva avem o medie între siguranța relativă din marile orașe și lipsa de siguranță din localitățile mai mici), trebuie subliniat că media UE este de două ori și jumătate mai mică, și anume de doar 0,62 decese/100.000 loc.

Vestea bună este că numărul deceselor provocate de violență s-a redus considerabil din anul 2002 (în primul an în care a fost întreprinsă statistica standardizată Eurostat ne situam la un indice de 4/100.000 loc.).

Vestea proastă este că mai avem mult până să coborâm la valori situate sub 0,5/100.000 loc., unde se află state precum Germania, Franța sau Cehia.

Din cele 5,1 milioane decese raportate în anul 2016 la nivelul întregii Uniuni Europene, 3.300 ( 0,06%) au fost din cauze violente, majoritatea victimelor fiind bărbați (65%). Evoluția ratei de profil a fost destul de rapidă în jos ( în 2002 se înregistrau 1,3 decese/100.000 loc.). Oarecum surprinzător (din perspectiva percepției publice), cel mai mic risc de deces prin violență s-a consemnează în Marea Britanie (0,14/100.000 loc.).

Desigur, cauzele și influențele sunt mai complexe decât simpla înclinație socio-culturală spre acte de violență, de la calitatea serviciilor medicale și până la viteza de răspuns a forțelor de poliție, iar implicațiile merg mult mai departe decât s-ar părea (vezi discrepanța mare dintre femei și bărbați în materie de speranță de viață care se regăsește exact în țările baltice).

Totuși, în ceea ce ne privește, poate ar fi util să facem o legătură cu alocarea de bani publici în context european, pentru a vedea care este eficiența utilizării fondurilor statului. În același an 2016, tot potrivit datelor Eurostat, domeniul de „ordine și siguranță națională” figura pe primul loc în rândul alocărilor cheltuielilor bugetare din România raportat la posibilități.

Nivelul de 133%, adus la un numitor comun cu disponibilitățile pentru cheltuieli la nivel european și corelat cu alocările de 56% pentru domeniul de sănătate ( adică sub media națională, să sperăm că între timp s-a mai remediat ceva), ar prespune o abordare de prevenire și de stopare din fașă a actelor de violență, dacă șansele de supraviețuire sunt oricum diminuate.

Nu suntem singurii care au alocat prioritar sume pentru ordine publică (în 2015 eram chiar pe locul trei în UE, după Bulgaria și Slovacia, cu 2,3% din PIB din încasări bugetare semnificativ mai mici), ba chiar am fost depășiți ulterior ca procentaj în PIB de țări precum Ungaria (0,98 decese din cauze violente/100.000 loc.) sau Polonia (0,76/100.000 loc.). Problema care apare din datele statistice este cum s-au alocat banii către protecția fizică a cetățenilor și cu ce rezultate.

Notă metodologică

Decesele prin violență sunt rezultatul crimelor sau vătămărilor corporale grave induse de o altă persoană fără intenția de a răni sau ucide.Din calcul sunt excluse decesele survenite ca urmare a intervențiilor forțelor de ordine sau a războiului. Pentru a asigura comparabilitatea între diferite țări, numărul de decese a fost standardizat, pentru a ține cont de specificul în materie de mărime a țării și de structură a populației.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.8.2019

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult