cursdeguvernare

sâmbătă

12 octombrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

România, pe locul 2 după Germania: la cheltuiala cu propaganda politică plătită pe Google

9 februarie, 2022

Partidele și politicienii din România au plătit Google, YouTube și partenerilor acestora 2.832.900 euro pentru publicitate politică în ultimii 2 ani și jumătate – țara noastră adjudecându-și poziția a doua în UE, după Germania.
În top 10 partide din UE care își promovează diverse mesaje politice în mediile online se află USR și PSD.

Datele, actualizate la 9 februarie 2022, sunt conținute de Raportul Google privind publicitatea politică, lansat de compania americană cu scopul de a ajuta lumea să înțeleagă că anunțurile pe care le vede online, mai ales în preajma alegerilor, au în spate partide, politicieni sau companii de publicitate.

Cele 2,83 milioane euro plătite din România reprezintă un total al cheltuielilor cu publicitatea online începând cu data de 20 martie 2019. Această sumă este a doua cea mai mare plătită giganților IT americani de un stat membru UE, pe primul loc fiind Germania (5.137.900 euro).

Campionii internetului: USR și PSD


La nivelul întregii Uniuni Europene și al Marii Britanii, Google, YouTube și partenerii au încasat, din martie 2019, 24.068.750 euro, rulând 210.701 reclame politice.

Top 3 ”mari contributori” sunt Germania – 5.137.900 euro, România – 2.832.900 euro și Marea Britanie – 2.392.050 euro .

La polul opus, cei mai puțin interesați de campaniile online sunt Luxemburg – 1.600 euro, Malta – 2.050 euro și Portugalia – 3.800 euro.

Din România, cel mai mare plătitor de publicitate politică pe internet este USR (621.800 euro), urmat de PSD (494.200 euro) și PNL (111.450 euro). Acestea nu sunt sumele totale, pentru că în numele acestora mai plătesc reclamă politică și companii sau persoane din aceste partide plătesc autopromovare.


În lista clienților de publicitate apare Partidul ”Uniunea Salvați România” cu cele 621.800 euro plătiți dar și Partidul Uniunea Salvați România (lipsesc ghilimelele din titulatură), în dreptul căruia sunt contabilizate plăți de 128.200 euro. Foarte probabil, e vorba de același client.

La nivelul UE, cel mai mare plătitor de reclamă politică vine din Germania:
Verzii au cheltuit 1.114.850 euro pe campanii publicitare Google.

De unde au partidele din România banii

Partidele din România primesc anual subvenție de la bugetul de stat, indiferent dacă este sau nu an electoral.

Subvenția este teoretic recalculată la fiecare ciclu electoral, fiind proporțională cu numărul mandatelor obținute în alegeri de către candidații femei și cu numărul de mandate obținute la alegerile locale și parlamentare. În fapt, modul în care se calculează subvenția este decis prin hotărâre AEP, banii alocații fiind din ce în ce mai mulți.

În bugetul pe 2022 sunt alocate 234 de milioane de lei (47 de milioane de euro) pentru subvența partidelor, la același nivel cu alocările finale din 2021 (amintim că în anul curent au fost alocați inițial 160 de milioane de lei, la care s-au adăugat 87 de milioane de lei prin rectificarea bugetară).

Finanțarea partidelor a generat periodic scandaluri – Victor Ponta, de exemplu, și-a cumpărat o Tesla din banii Pro România, partid care își mai și plătea președintele pentru ”consultații juridice”. Trezorierul PSD Drăghici a fost condamnat pentru că și-a cumpărat casă din banii partidului.

În 2018, PSD și ALDE au încercat modificarea Legii privind finanțarea partidelor. În Parlament s-au operat următoarele modificări:

  • a fost anulată confiscarea și transferarea la bugetul de stat a sumelor primite ilegal sau a sumelor folosite ilegal în campaniile electorale
  • a fost abrogată interdicția de a primi bani de la institutiile publice, regiile autonome, companiile naţionale, societăţile comerciale sau instituţiile de credit la care sunt acţionari majoritari statul ori unităţile administrativ-teritoriale, de la sindicate, de la cultele religioase, organizatiile străine sau cetățenii străini, a celor aduse ca aport de o formațiune nepolitică peste limita legală

Legea a fost declarată neconstituțională de CCR.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: