România este expusă la riscuri moderate în privința volatilității cursului de schimb al leului și din perspectiva șomajului, respectiv la riscuri mici în privința rerezervelor internaționale și a inflației, potrivit topului Global Risk Briefing realizat de Bloomberg.
Volatilitatea cotațiilor estimate ale leului față de dolar în următoarele trei luni este de 9,7%, după indicatorul instrumentelor options folosite în tranzacțiile valutare.
Indicatorul de volatilitate al leului este aceeaşi cu a altor ţări care au moneda euro. Altfel spus, volatilitatea leului faţă de dolar este aceeaşi cu cea a euro faţă de dolar.
Clasamentul Bloomberg plasează aceste țări, împreună cu România, în a doua cea mai riscantă categorie, căreia i s-a atribuit o culoare mai blândă decât roșu, în tabelul Global Risk Briefing (v. mai departe în articol; harta de mai sus exprimă riscui agregate din cei patru indicatori luaţi în calcul).
Perspectiva anuală a ratei șomajului, de 7,1%, plasează de asemenea România în a doua categorie de risc, contrar statisticilor oficiale românești.
România are rezerve internaţionale în măsură să atenueze, la nevoie şocurile economice globale şi fără componenta în aur.
La 31 martie 2017, rezervele valutare raportate Banca Naţională a României (BNR) se situau la nivelul de 34,695 miliarde de euro. PIB nominal ar urma să se ridice la 815 miliarde de lei în 2017, potrivit estimării Comisiei Naţionale de Prognoză, îmbunătăţită până la datele pe care a fost construit programul de guvernare.
Cu rezerve valutare (exclusiv aurul) estimate la 15% din PIB, şi cu o inflaţie estimată la 1,5%, România este plasată în a doua cea mai sigură categorie, conform celor doi indicatori. Acestei categorii de risc i s-a atribuit culoarea bleu.
Aparent paradoxal, economiilor celor mai dezvoltate li se acreditează culoarea roşie, a celor mai mari riscuri statistice pe harta riscurilor globale din perspectiva proporţiei rezervelor valutare în PIB. SUA au cea mai mică valoare a acestui indicator (0,5).
Poate suprinde și plasarea Germaniei, a Franței, a Olandei și chiar și a Italiei, în categoria (roșie) aferentă celor mai mari riscuri din punctul de vedere al rezervelor internaționale (exclusiv aurul). Mai ales că tot acolo este și Grecia.
Totuși, spre deosebire de Grecia, SUA are a doua cea mai mare economie a lumii și, în plus, au la dispoziţie alte instrumente de apărare împotriva şocurilor externe.
Dolarul însuşi este una dintre cele mai puternice monede ale lumii şi este cea mai căutată de băncile centrale ale lumii, pentru asigurarea propriilor rezerve valutare.
Totodată, economiile Franței și Germaniei sunt susținătoarele monedei unice europene, care are a doua cea mai pondere în rezervele internaționale ale băncilor centrale.
Bloomberg nu a actualizat încă scorul agregat în topul Global Risk Briefing, constând, de fapt, în patru clasamente care urmăresc patru: rezervele internaţionale, şomajul, inflaţia şi volatilitatea cursului de schimb.
Astfel că, deși îi lipseşte scorul final pentru fiecare ţară, harta lumii din debutul articolului este relevantă pentru modul de agregare a celor patru indicatori, între care rezervele valutare internaționale contează cel mai mult.
Discutabil sau nu, așa cum este colorat spectrul de risc al lumii după Global Risk Briefing realizat de Bloomberg dă indicii despre temeriurile competiţiei valutare la nivel global, descrisă uneori cu sintagma „război valutar”.
Este mai ușor de înțeles;
- de ce actualul președinte al SUA a acuzat China că manipulează valutele,
- de ce China își dorește yuanul propulsat în categoria monedelor de rezervă și
- de ce Leul românesc așteaptă de la strategii economiei naționale temeiuri pentru o putere mai stabilă, înainte ca România să fi renunțat la el.
