fbpx

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

La obiect

5 scenarii pentru 2040 după care lucrează Joe Biden în 2021: Un draft al viitorului – făcut de serviciile de intelligence americane

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de… Mai mult

08.06.2021

România nucleară / Miza reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: de la interesul strategic la interesul investitorilor

de Adrian N Ionescu 6.11.2016

centrala-nucleara-cernavoda-vizitata-si-fotografiata-contra-cost-177642Reacția de săptămâna trecută a  Fondului Proprietatea la investițiile care urmează să se realizeze la Cernavodă readuce în discuție oportunitatea construirii reactoarelor 3 și 4.

Construcția acestora este un proiect fezabil și necesar, potrivit opiniilor experților independenți consultați de cursdeguvernare.ro.

Realizarea proiectului este negociată în prezent cu China General Nuclear Power Corporation.

Reprezentanții Fondului Proprietatea (FP), acționar semnificativ al Nuclearelectrica (SNN), au acuzat nefezabilitatea proiectului, costul prea mare al proiectului care va reduce profitabilitatea companiei, dar și lipsa de transparență a Ministerului Energiei, acționarul majoritar a SNN.

Miza

Miza construcției a două noi unități de producție nuclearelectrică la Cernavodă – România are o anvergură națională, dar și o alta, globală și ambele depășesc conotațiile bursiere ale intereselor pe termen scurt ale acționarilor, în acest caz FP.

China se află în plină expansiune pe piețele europene relevante. Realizarea proiectului de la Cernavodă cu China General Nuclear Power Corporation va fi cercetată la Bruxelles din această perspectivă, mai ales în condițiile implicării aceleiași companii chineze într-un proiect franco-britanic la Hinkley Point (UK).

Totodată, interesele FP sunt, de altfel, legitime din perspectiva standard, a unui investitor care pare să aibă în vedere un orizont de timp mai apropiat decât acela al duratei de viață a unui reactor.

Pe de altă parte, „construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă este necesară din cel puţin două motiveˮ,  a declarat Ionuţ Purica, expert al Academiei Române,  pentru cursdeguvernare.ro.

Cele două motive sunt:

1. ”Va creşte, astfel, siguranţa în funcţionare a întregului sistem energetic românesc” şi

2. ”Vor scădea emisiile nocive pe termen lung, sporind astfel capacitatea României de a îndeplini cerinţele Comisiei Europene privind strategia energetică şi schimbările climaticeˮ, potrivit lui Ionuţ Purica.

Tentativa unei viziuni pe termen lung

Consumul de energie electrică din România va crește cu aproximativ 1% pe an în următorii 15 – 20 de ani, cu toate măsurile de eficiență energetică pe care sper că le vom lua. Ce spun aici este un scenariu moderatˮ, a declarat Răzvan Nicolescu, energy executive lead advisor la Deloitte Central Europe, pentru cursdeguvernare.ro.

În plus, „există trei probleme ale României, care vor cere decizii strategice şi care vor avea impact asupra evoluţiei cererii de energie electrică:

1. Crearea alternativei energiei electrice la combustibilii clasici în sectorul de transport;

2. Alternativa electrică pentru încălzire în mediul rural şi în orașele unde sunt folosite centralele individuale şi

3. Dorința de a furniza energie electrică pentru Republica Moldova“, a adăugat Răzvan Nicolescu.

Cât despre preţul probabil de recuperare a investiţiei, de 82 euro/ MWh, vehiculat inclusiv de oficialii proiectului, „acesta trebuie judecat tot pe termen lung. Având în vedere durata de funcţionare a unui reactor, de 30 de ani cu posibilitatea de extensie pe alţi 20, este foarte probabil ca, întretimp, acest nivel să devină mai mic decât piaţa şi doar ca efect al inflaţiei. În plus, România este în dezvoltare, consumul va creşte pe măsura creşterii PIB, iar preţul va creşte pe măsura creşterii cererii“, a adăugat Ionuţ Purica, comentând poziția FP în materie.

Potrivit FP, „acest proiect va recupera valoarea investiției doar la un preț al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce prețul actual pe piața OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferență de preț arată clar că proiectul este nefezabil”.

Nuclearelectrica a precizat că „proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă nu a stabilit în prezent un nivel al strike price-uluiˮ (prețul la care se acoperă investiția, n.r.)

Stabilirea prețului de recuperare depinde „de o serie de factori financiari complecsi disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înființării companiei de proiect. Pretul de 82 Euro/MWh reprezintă prețul de piață estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050”, scie într-un comunicat Daniela Lulache, directorul general al companiei care operează centrala de la Cernavodă.

Până la ora postării acestui articol, reprezentanții FP nu au adus argumentele solicitate de Curs de guvernare pentru a demonstra de ce este clar relevantă diferența de preț dintre un preț de break even valabil pentru cel puțin 30 de ani și un nivel de preț valabil pe termen scurt. Comunicatul FP doar lasă să se înțeleagă faptul că prețul energiei nu va crește suficient de mult.

Proiectul și implicațiile europene

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 la CNE Cernavodă presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh, similare cu celelalte două deja în funcțiune.
Îmn prezent, producția nucleară de electricitate poate acoperi 18 – 20 % din consumul de energie care a fost de 58.846 MWh în 2015.

Nuclearelectrica (SNN) şi China General Nuclear Power Corporation au semnat în noiembrie 2015 un nemorandum de înţelegere privind realizarea proiectului, estimat la 6,5 miliarde euro.

Multe lucruri nu se știu despre ce se negociază de fapt cu chinezii, până la data limită de 20 de decembrie, aprobată la cea mai recentă adunare a acționarilor Nuclearelectrica (SNN – simbol bursier). Este al patrulea deadline stabilit pentru încheierea negocierilor, de la semnarea memorandumului.

Negocierile energetice sunt întotdeauna complicate, iar ceea ce este complicat devine adeseori și controversat, așa cum este cazul mecanismului „contractului pe diferențăˮ, care pare a fi nodul principal care trebuie rezolvat în negocieri și în cazul Cernavodă, ca și în cazul Hinkley Point.

Presupune acest mecanism un ajutor de stat?

Este acest mecanism un mod nu de a distorsiona piața, ci de a oferi „sustenabilitate pe fondul unor distorsiuni existente de piațaˮ (energiei, n.r.), după cum susține Daniela Lulache? Și asta în situația în care același oficial al SNN susține că „situatia actuală de piata este descrisă de specialiști ca fiind un eșec de piață, care a generat imposibilitatea realizării de noi capacități de producție și înlocuire a celor uzate moral și economic, produs gradual de impactul subvenționărilor masive în sursele regenerabileˮ.

Proiectul Hinkley Point ar folosi deja mecanismul contractului pe diferență, dar Electricité de France (EDF) a cerut sprijin financiar din partea guvernului francez pentru dezvoltarea proiectului evaluat la 18 miliarde de dolari, după demisia directorului financiar al EDF, care a avertizat ca proiectul riscă să pună în pericol stabilitatea financiară a companiei.

Și mai complicat: investiția comună franco – chineză a pus problema aprobării de către Comisia Europeană , care se implică de fiecare dată când într-un joint-venture o companie din afara UE pune la bătaie mai mult de 250 de milioane de euro, potrivit Reuters.

În sfârșit, componenta geostrategică a ofensivei chineze nu este neglijabilă atâta vreme cât, astă vară deja achizițiile de active europene de către companiile chineze, controlate de stat în marea lor majoritate, depășiseră deja 200 miliarde de dolari în ultimele 18 luni.

Jocurile transparenței

Cel mai activ contestatar al proiectului „Cernavodă 3+4ˮ nu pare însă îngrijorat de aspectele geostrategice.

Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management , care administrează FP și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a exprimat dezamăgirea administratorilor Fondului, că acționarul majoritar al SNN, Ministerul Energiei, a votat până și împotriva întocmirii unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul în cauză.

„Având în vedere că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerințele de transparență și raportare aplicabile companiilor listate, spre beneficiul companiei și al tuturor acționarilor săi”, spune Greg Konieczny într-un comunicat recent.

Este într-adevăr de domeniul notorietății publice problemele de transparență ale reprezentanților statului în companiile listate la bursă pe care acesta le controlează.
Pe de altă parte, cea mai mare problemă a Franklin Templeton este alta, așa cum o exprimă managerul FP:

„Proiectul reactoarelor 3 și 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acționarii companiei au dreptul sa cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment.”

Manualele de piață de capital explică faptul că acționarii unei compani listată la bursă sunt din start îngrijorați când aceasta își propune mari investiții. Într-adevăr profitul se poate diminua, căci o parte din venituri se vor îndrepta către finaanțarea investiției. Mai important însă pentru acționari este faptul că, odată cu diminuarea profitului se va diminua și partea acestuia care ajunge la ei ca dividende.

Ca urmare a acestei judecăți care se predă în școlile de investiții, primul reflex al pieței este să penalizeze acțiunea companiei în cauză. Cazul acțiunii SNN este cu atât mai grav cu cât nu a ajuns nici la prețul la care a fost vândută în oferta publică inițială, decât în primele zile de tranzacționare după listare.

Scăderea prețului acțiunii este un fapt dramatic pentru un acționar care vrea să-și vândă un pachet substanțial de acțiuni ale unei mari companii listate la bursă. Iar FP se află într-un proces agresiv de vânzare a celor mai importante pachete din portofoliul său și de transfer a valorii acestuia în conturile acționarilor proprii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2016

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    9.11.2016, 11:14 am

    – Daca vom avea 2.800 MW de energie electrica nucleara zilnic , care centrale pe carbune vor fi oprite definitiv ? Vreau sa vad cine va avea curajul sa disponibilizeze zeci de mii de angajati a acestor complexe energetice pe carbuni . 🙂
    – Din ce cunosc eu , centralele individuale de apa calda si incalzire sint pe gaz metan sau GPL . Consumul electric al unei astfel de centrale , nu depaseste 300 Watt (pompa care face sa circule apa + extractorul de fum care e tot motoras electic ) .
    – 5 milioane de astfel de centrale (cifra colosala dar pentru a pricepe aberatile unor demnitari ) ar consuma in total 1,5 miliarde de watt . Adica 1.500 MW in sistem monofaza . Cum sistemul national e trifazat prin definitie , consumul ar fi de doar 500 MW pe / o faza . Cu restul ce facem ? 🙂 La export ? Nu avem capacitate de exportare la aceste cerinte dar nu stim nici macar cine ar cumpara (eventual) de la romani . 🙂

    Ce e mai hazliu , se evita oricare analiza cost- beneficiu pentru aceste noi grupuri nucleare .
    Cum se evita si de mentionat pina cind actualele grupuri nucleare pot functiona fara oprirea definitiva din cauza imbatrinirii instalatiei .

Lăsați un comentariu


Europa

UE și-a prezentat oficial cele 5 principii care vor guverna relația cu Rusia

Iulian Soare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au prezentat miercuri un document comun privind abordarea UE în relațiile… Mai mult

Europa

Întâlnirea Biden – Putin la Geneva: Prima rundă de discuții a durat 2 ore

Iulian Soare

Prima rundă a summitului preşedinţilor american şi rus, Biden – Putin, de la Geneva s-a încheiat miercuri după aproape două ore, a declarat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Construcțiile, avans de aproape 6% după prima treime a lui 2021, cu accent pe clădirile rezidențiale

Marin Pana

Construcțiile au avansat după prima treime a lui 2021 cu 5,7% peste nivelul de anul trecut, recuperând rămânerea în urmă consemnată după primele două luni.… Mai mult

Stiri

La Bursă au intrat 5.000 de investitori noi în ultimul trimestru, atrași de creșterea cotațiilor

Adrian N Ionescu

  Numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu 5.000 numai în ultimul trimestru, până la 70.000, potrivit  directorului general al… Mai mult

Europa

Principalul program de lucru al Orizont 2021 – 2022, adoptat -14,7 miliarde de euro

Iulian Soare

Comisia Europeană a adoptat miercuri principalul program de lucru al Orizont Europa pentru perioada 2021-2022, cu finanțări totale de 14,7 miliarde de euro, din care… Mai mult

Stiri

Cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială și-a declarat insolvența

Adrian N Ionescu

Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de electricitate de pe piața concurențială din România, și-a declarat insolvența. Compania alimentează cu energie Metrorex și este… Mai mult

Stiri

Articol susținut de ARPIM

Industria farmaceutică, domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

Vladimir Ionescu

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat marți de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată… Mai mult