La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Interviu

Învățăturile celor două femei care construiesc un spital de stat, către cei care se luptă cu statul ca să construiască orice lucru bun

Textul de mai jos e o sumă de mici fragmente din interviu apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la… Mai mult

30.06.2019

Evenimentul

G20 – Întâlnirile cruciale: Cei mai puternici lideri conduc fronturile războiului comercial. Tranșeele marilor bănci centrale

Riscurile războiului comercial dintre marile puteri economice ale lumii impun nota dominantă a summit-ului șefilor celor mai puternice 20 de țări ale lumii, care a… Mai mult

28.06.2019

Cronicile

România nucleară / Miza reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: de la interesul strategic la interesul investitorilor

de Adrian N Ionescu 6.11.2016

centrala-nucleara-cernavoda-vizitata-si-fotografiata-contra-cost-177642Reacția de săptămâna trecută a  Fondului Proprietatea la investițiile care urmează să se realizeze la Cernavodă readuce în discuție oportunitatea construirii reactoarelor 3 și 4.

Construcția acestora este un proiect fezabil și necesar, potrivit opiniilor experților independenți consultați de cursdeguvernare.ro.

Realizarea proiectului este negociată în prezent cu China General Nuclear Power Corporation.

Reprezentanții Fondului Proprietatea (FP), acționar semnificativ al Nuclearelectrica (SNN), au acuzat nefezabilitatea proiectului, costul prea mare al proiectului care va reduce profitabilitatea companiei, dar și lipsa de transparență a Ministerului Energiei, acționarul majoritar a SNN.

Miza

Miza construcției a două noi unități de producție nuclearelectrică la Cernavodă – România are o anvergură națională, dar și o alta, globală și ambele depășesc conotațiile bursiere ale intereselor pe termen scurt ale acționarilor, în acest caz FP.

China se află în plină expansiune pe piețele europene relevante. Realizarea proiectului de la Cernavodă cu China General Nuclear Power Corporation va fi cercetată la Bruxelles din această perspectivă, mai ales în condițiile implicării aceleiași companii chineze într-un proiect franco-britanic la Hinkley Point (UK).

Totodată, interesele FP sunt, de altfel, legitime din perspectiva standard, a unui investitor care pare să aibă în vedere un orizont de timp mai apropiat decât acela al duratei de viață a unui reactor.

Pe de altă parte, „construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă este necesară din cel puţin două motiveˮ,  a declarat Ionuţ Purica, expert al Academiei Române,  pentru cursdeguvernare.ro.

Cele două motive sunt:

1. ”Va creşte, astfel, siguranţa în funcţionare a întregului sistem energetic românesc” şi

2. ”Vor scădea emisiile nocive pe termen lung, sporind astfel capacitatea României de a îndeplini cerinţele Comisiei Europene privind strategia energetică şi schimbările climaticeˮ, potrivit lui Ionuţ Purica.

Tentativa unei viziuni pe termen lung

Consumul de energie electrică din România va crește cu aproximativ 1% pe an în următorii 15 – 20 de ani, cu toate măsurile de eficiență energetică pe care sper că le vom lua. Ce spun aici este un scenariu moderatˮ, a declarat Răzvan Nicolescu, energy executive lead advisor la Deloitte Central Europe, pentru cursdeguvernare.ro.

În plus, „există trei probleme ale României, care vor cere decizii strategice şi care vor avea impact asupra evoluţiei cererii de energie electrică:

1. Crearea alternativei energiei electrice la combustibilii clasici în sectorul de transport;

2. Alternativa electrică pentru încălzire în mediul rural şi în orașele unde sunt folosite centralele individuale şi

3. Dorința de a furniza energie electrică pentru Republica Moldova“, a adăugat Răzvan Nicolescu.

Cât despre preţul probabil de recuperare a investiţiei, de 82 euro/ MWh, vehiculat inclusiv de oficialii proiectului, „acesta trebuie judecat tot pe termen lung. Având în vedere durata de funcţionare a unui reactor, de 30 de ani cu posibilitatea de extensie pe alţi 20, este foarte probabil ca, întretimp, acest nivel să devină mai mic decât piaţa şi doar ca efect al inflaţiei. În plus, România este în dezvoltare, consumul va creşte pe măsura creşterii PIB, iar preţul va creşte pe măsura creşterii cererii“, a adăugat Ionuţ Purica, comentând poziția FP în materie.

Potrivit FP, „acest proiect va recupera valoarea investiției doar la un preț al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce prețul actual pe piața OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferență de preț arată clar că proiectul este nefezabil”.

Nuclearelectrica a precizat că „proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă nu a stabilit în prezent un nivel al strike price-uluiˮ (prețul la care se acoperă investiția, n.r.)

Stabilirea prețului de recuperare depinde „de o serie de factori financiari complecsi disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înființării companiei de proiect. Pretul de 82 Euro/MWh reprezintă prețul de piață estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050”, scie într-un comunicat Daniela Lulache, directorul general al companiei care operează centrala de la Cernavodă.

Până la ora postării acestui articol, reprezentanții FP nu au adus argumentele solicitate de Curs de guvernare pentru a demonstra de ce este clar relevantă diferența de preț dintre un preț de break even valabil pentru cel puțin 30 de ani și un nivel de preț valabil pe termen scurt. Comunicatul FP doar lasă să se înțeleagă faptul că prețul energiei nu va crește suficient de mult.

Proiectul și implicațiile europene

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 la CNE Cernavodă presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh, similare cu celelalte două deja în funcțiune.
Îmn prezent, producția nucleară de electricitate poate acoperi 18 – 20 % din consumul de energie care a fost de 58.846 MWh în 2015.

Nuclearelectrica (SNN) şi China General Nuclear Power Corporation au semnat în noiembrie 2015 un nemorandum de înţelegere privind realizarea proiectului, estimat la 6,5 miliarde euro.

Multe lucruri nu se știu despre ce se negociază de fapt cu chinezii, până la data limită de 20 de decembrie, aprobată la cea mai recentă adunare a acționarilor Nuclearelectrica (SNN – simbol bursier). Este al patrulea deadline stabilit pentru încheierea negocierilor, de la semnarea memorandumului.

Negocierile energetice sunt întotdeauna complicate, iar ceea ce este complicat devine adeseori și controversat, așa cum este cazul mecanismului „contractului pe diferențăˮ, care pare a fi nodul principal care trebuie rezolvat în negocieri și în cazul Cernavodă, ca și în cazul Hinkley Point.

Presupune acest mecanism un ajutor de stat?

Este acest mecanism un mod nu de a distorsiona piața, ci de a oferi „sustenabilitate pe fondul unor distorsiuni existente de piațaˮ (energiei, n.r.), după cum susține Daniela Lulache? Și asta în situația în care același oficial al SNN susține că „situatia actuală de piata este descrisă de specialiști ca fiind un eșec de piață, care a generat imposibilitatea realizării de noi capacități de producție și înlocuire a celor uzate moral și economic, produs gradual de impactul subvenționărilor masive în sursele regenerabileˮ.

Proiectul Hinkley Point ar folosi deja mecanismul contractului pe diferență, dar Electricité de France (EDF) a cerut sprijin financiar din partea guvernului francez pentru dezvoltarea proiectului evaluat la 18 miliarde de dolari, după demisia directorului financiar al EDF, care a avertizat ca proiectul riscă să pună în pericol stabilitatea financiară a companiei.

Și mai complicat: investiția comună franco – chineză a pus problema aprobării de către Comisia Europeană , care se implică de fiecare dată când într-un joint-venture o companie din afara UE pune la bătaie mai mult de 250 de milioane de euro, potrivit Reuters.

În sfârșit, componenta geostrategică a ofensivei chineze nu este neglijabilă atâta vreme cât, astă vară deja achizițiile de active europene de către companiile chineze, controlate de stat în marea lor majoritate, depășiseră deja 200 miliarde de dolari în ultimele 18 luni.

Jocurile transparenței

Cel mai activ contestatar al proiectului „Cernavodă 3+4ˮ nu pare însă îngrijorat de aspectele geostrategice.

Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management , care administrează FP și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a exprimat dezamăgirea administratorilor Fondului, că acționarul majoritar al SNN, Ministerul Energiei, a votat până și împotriva întocmirii unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul în cauză.

„Având în vedere că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerințele de transparență și raportare aplicabile companiilor listate, spre beneficiul companiei și al tuturor acționarilor săi”, spune Greg Konieczny într-un comunicat recent.

Este într-adevăr de domeniul notorietății publice problemele de transparență ale reprezentanților statului în companiile listate la bursă pe care acesta le controlează.
Pe de altă parte, cea mai mare problemă a Franklin Templeton este alta, așa cum o exprimă managerul FP:

„Proiectul reactoarelor 3 și 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acționarii companiei au dreptul sa cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment.”

Manualele de piață de capital explică faptul că acționarii unei compani listată la bursă sunt din start îngrijorați când aceasta își propune mari investiții. Într-adevăr profitul se poate diminua, căci o parte din venituri se vor îndrepta către finaanțarea investiției. Mai important însă pentru acționari este faptul că, odată cu diminuarea profitului se va diminua și partea acestuia care ajunge la ei ca dividende.

Ca urmare a acestei judecăți care se predă în școlile de investiții, primul reflex al pieței este să penalizeze acțiunea companiei în cauză. Cazul acțiunii SNN este cu atât mai grav cu cât nu a ajuns nici la prețul la care a fost vândută în oferta publică inițială, decât în primele zile de tranzacționare după listare.

Scăderea prețului acțiunii este un fapt dramatic pentru un acționar care vrea să-și vândă un pachet substanțial de acțiuni ale unei mari companii listate la bursă. Iar FP se află într-un proces agresiv de vânzare a celor mai importante pachete din portofoliul său și de transfer a valorii acestuia în conturile acționarilor proprii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2016

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    9.11.2016, 11:14 am

    – Daca vom avea 2.800 MW de energie electrica nucleara zilnic , care centrale pe carbune vor fi oprite definitiv ? Vreau sa vad cine va avea curajul sa disponibilizeze zeci de mii de angajati a acestor complexe energetice pe carbuni . 🙂
    – Din ce cunosc eu , centralele individuale de apa calda si incalzire sint pe gaz metan sau GPL . Consumul electric al unei astfel de centrale , nu depaseste 300 Watt (pompa care face sa circule apa + extractorul de fum care e tot motoras electic ) .
    – 5 milioane de astfel de centrale (cifra colosala dar pentru a pricepe aberatile unor demnitari ) ar consuma in total 1,5 miliarde de watt . Adica 1.500 MW in sistem monofaza . Cum sistemul national e trifazat prin definitie , consumul ar fi de doar 500 MW pe / o faza . Cu restul ce facem ? 🙂 La export ? Nu avem capacitate de exportare la aceste cerinte dar nu stim nici macar cine ar cumpara (eventual) de la romani . 🙂

    Ce e mai hazliu , se evita oricare analiza cost- beneficiu pentru aceste noi grupuri nucleare .
    Cum se evita si de mentionat pina cind actualele grupuri nucleare pot functiona fara oprirea definitiva din cauza imbatrinirii instalatiei .

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD se preface că va tăia pensiile speciale: proiectul de plafonare va fi trimis în Parlament

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat luni în CEx PSD propunerea de rectificare bugetară care urmează să fie operată și ”câteva măsuri” fiscale pe… Mai mult

Stiri

Control la Spitalul Județean de Urgență Arad – perfuzoare de unică folosință utilizate mai multe zile

Vladimir Ionescu

Consiliul Judeţean (CJ) Arad a declanșat o anchetă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, după ce pacienţii internaţi la Secţia Medicină Internă au reclamat… Mai mult

Stiri

Decizii CEx PSD: candidat propriu la prezidențiale, congres de validare pe 3 august. Și remaniera mică – Interne și Externe

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a decis luni ca partidul să susțină propriul candidat la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie. PSD va încerca să negocieze cu… Mai mult

Stiri

Ramona Mănescu – propusă de ALDE și susținută de PSD ca ministru de Externe

Victor Bratu

CEx PSD a validat luni propunerea ca Ramona Mănescu să fie ministru al Afacerilor Externe. Propunerea este susținută de ALDE, care a acceptat schimbarea lui… Mai mult

Stiri

Marile dezechilibre la 5 luni: Deficitul de cont curent – creștere de aproape 33% / Investițiile străine – scădere cu peste 10%

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a crescut cu 32,6%, până la mai mult de 3,4 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2019,… Mai mult

Stiri

China, cea mai redusă creștere de după 1992 – 6,2%, în T2. Guvernul pregătește măsuri de stimulare

Iulian Soare

Economia chineză a înregistrat în cel de-al doilea trimestru al anului o creştere de 6,2% faţă de perioada similară a anului precedent, acesta fiind cel… Mai mult

Stiri

PNL a desemnat conduceri interimare la organizațiile de sector din București

Razvan Diaconu

Președintele interimar al PNL București, Violeta Alexandru (foto), a anunțat, luni, decizia Biroului Executiv cu privire la președinții organizațiilor din sectoare. Propunerile au fost făcute… Mai mult