România nu îndeplinește criterii minime de combatere a traficului de persoane. Cele 11 recomandări făcute de Departamentul de Stat

România nu îndeplineşte, per ansamblu, criteriile minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane. Din acest motiv, România rămâne, pentru al cincilea an la rând, pe lista de supraveghere de nivel 2 (”Tier 2”), arată raportul pe 2023 privind traficul uman realizat de Departamentul de Stat al SUA.

Plusuri și (mai ales) minusuri

Raportul constată și câteva progrese – insuficiente- făcute de România în ultimul an:

• înfiinţarea de posturi de anchetatori financiari în întreaga ţară şi o unitate specială de anchetare financiară a infracţiunilor legate de traficul de persoane, în cadrul Direcţiei de Investigare a Crimei Organizate şi Terorismului (DIICOT)
• darea în folosinţă a 42 de săli de audiere privată a copiilor victime ale traficului de persoane, aprobarea planului de acţiune în vederea standardizării metodoligiei de interogare adaptate copiilor şi formarea de poliţişti care să interacţioneze cu victime copii
• înființarea Comitetului de luptă împotriva traficului de persoane, alcătuit din membri ai Executivului şi ai societăţii civile
• dezvoltarea de proceduri de identificare şi raportare a cazurilor de trafic de persoane

Bucureştiul nu a îndeplinit însă criteriile minime ”în mai multe domenii-cheie”, subliniază raportul Departamentului de Stat. Astfel:

• ”Autorităţile române au anchetat, urmărit penal şi condamnat semnificativ mai puţini traficanţi” de persoane
• Există o persistenţă a ”complicităţii în traficul de persoane”, cu referire la cazuri de oficiali care exploatează copii plasați în case de copii sau centre de plasament.
• ”Autortiăţile române nu au căutat indicii ale traficului de persoane şi nu au identificat în mod proactiv victime în rândul populaţiilor vulnerabile, precum solicitanţi de azil, migranţi, lucrători sexuali sau copii instituţionalizaţi”
• Guvernul român ”nu a asigurat o finanţare suficientă ONG-urilor în vederea unor servicii de asistenţă şi protecţie, lăsând majoritatea victimelor fără servicii şi expuse riscului de a fi din nou victime ale traficului de persoane”
• ”În fine, modificări legislative au împiedicat urmărirea penală şi au condus la impunitatea unor oficiali complici în infracţiuni de trafic de persoane”

Pe lista de recomandări: asigurați-vă că suspecții nu beneficiază de prescrierea faptelor

Departamentul de Stat are 11 recomandări pentru Guvernul de la Bucureşti în raportul său:

• ”Anchetarea şi urmărirea penală viguroase ale infracţiunilor traficului de persoane şi pedepsirea adecvată a traficanţilor condamnaţi, inclusiv a oficialilor complici şi a traficanţilor de forţă de muncă, cu pedepse semnificative cu închisoarea”
• Asigurarea că cei suspecţii de trafic de persoane nu se foloseasc de prescrierea faptei, subminând astfel ”semnificativ” eforturile autorităilor.
• Victimele trebuie să primească asistenţă – inclusiv asistenţă medicală şi consiliere psihologică, dar şi consiliere juridică, pentru a-şi înţelege drepturile şi a ”naviga” în sistemul de asistenţă
• ”Identificarea proactivă a eventualelor victime” din rândul populaţiilor vulnerabile
• Susţinere financiare pentru ONG-urilor care oferă servicii victimelor
• Suplimentarea numărului poliţiştilor însărcinaţi cu anchetarea traficului de persoane, sporirea eforturilor de implementare a legislaţiei privind munca minorilor
• Sancţionarea ”penală” a agenţiilor de recrutare de forţă de muncă, din cauza unor practici prin care contribuie la traficul de persoane – de exemplu perceperea unor ”taxe de recrutare”
• Acordarea de consiliere juridică ”competentă” şi protecţie în instanţe pentru victime
• Inspectorii în muncă să dețină autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate pe toate şantierele.
• Lărgirea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor şi judecătorilor implicaţi în dosare de trafic de persoane

***