Premierul Nicolae Ciucă se află joi în Franţa, în cadrul unei vizite de lucru ce are ca moment principal depunerea Memorandumul iniţial privind aderarea la OCDE. La sediul organizației din Paris, Nicolae Ciucă va avea o întâlnire bilaterală cu Secretarul-General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, şi va participa, în calitate de invitat, la reuniunea Consiliului OCDE.
Aderarea la OCDE este un obiectiv major de politică externă încă din 2004, când România și-a depus pentru prima dată candidatura.
Consiliul OCDE a decis în ianuarie 2022 să deschidă negocierile de aderare cu România și cu alte 5 state candidate- Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru.
(Citește și: ”Mathias Cormann, OCDE: Aderarea României va dura ”cât e necesar”. Cele 6 din 8 standarde necesare”)
Nu există un termen limită pentru finalizarea negocierilor, rezultatul depinzând de capacitatea fiecărei țări de a se adapta și de a aplica standardele OCDE.
Ce este Memorandumul inițial, ce procedură urmează
În iunie 2022, România a primit o aşa-numită foaie de parcurs – un document în care sunt schiţate toate domeniile în care România trebuie să colaboreze pentru a adera OCD.
(Citește și: ”OCDE a finalizat foaia de parcurs pentru aderarea României”)
La acest document, statul român a răspuns prin acest Memorandum iniţial, care reprezintă o autoevaluare a modului în care legislaţia, politicile şi practicile din România se aliniază instrumentelor juridice ale OCDE. Sunt analizate 26 de domenii şi 234 de instrumente juridice.
După analiza memorandumului românesc, document pe care Nicolae Ciucă îl depune joi, se va derula o procedură similară celei de implementare a aquis-ului Schengen:
România va primi și va completa o serie de chestionare, vor veni în țară comisii de evaluare care vor analiza modul în care sunt aplicate standardele OCDE.
Aderarea efectivă se produce după ce fiecare comisie va confirma că România respectă standardele OCDE.
Decizia de aderare este luată și aici, ca și în cazul Schengen, prin votul unanim al statelor membre OCDE. Din organizație fac parte 38 de state, dintre care 34 țări cu venituri mari (inclusiv Austria) și doar 4 state cu venituri mediu-înalt (Columbia, Costa Rica, Mexic și Turcia).
Cooperare cu OCDE
Chiar dacă nu este încă membru al organizației, România participă deja de câțiva ani, în calitate de asociat, în 12 dintre structurile de lucru ale OCDE.
România a aderat deja la 47 dintre cele 234 de instrumente juridice ale organizației.
Condițiile aderării la OCDE
Pentru a deveni membru OCDE, România trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
- apartenenţa la un set comun de valori şi principii: principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţă economică, buna guvernanţă, statul de drept, drepturile omului
- participare activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare, respectarea acquis-ului OCDE
- contribuţie efectivă la procesul de peer learning din OCDE şi capacitatea de a influenţa pozitiv deciziile structurilor organizaţiei
- aderarea la OCDE trebuie să conducă la efecte pozitive atât asupra candidatului, cât şi asupra organizaţiei
- considerente globale: reflectă relevanţa candidatului pentru aspiraţia organizaţiei de a dezvolta politici globale şi include principiul diversităţii geografice;
Beneficiile aderării la OCDE
Potrivit unei analize Deloitte, aderarea României la OCDE ar avea un puternic impact pozitiv asupra rating-ului de țară și ar determina atragerea unui volum mai mare de investiții străine.
În plus, procesul de integrare însuși ar determina accelerarea reformelor și, implicit, a absorbției fondurilor UE. În plus, parcursul negocierilor pentru admitere poate avea un efect catalizator pentru politicile publice necesare reducerii decalajului de dezvoltare față de celelalte state membre.
Atingerea acestui obiectiv major de politică externă – aderarea la OCDE – presupune înfăptuirea reformelor de care se vorbește de foarte mult timp în România, în special în domeniul fiscalității și finanțelor publice, dar care par a fi abandonate de ceva vreme.
Recomandările OCDE pentru România
În momentul anunțului privind începerea negocierilor (ianuarie 2022), OCDE a publicat un amplu raport privind starea economiei românești, rezultatele obținute în ultimii ani, modul în care a traversat perioada pandemiei, dar și vulnerabilitățile care persistă și posibilele efecte ale acestora pe termen mediu și lung.
(Citește și: ”România, spre OCDE: dar cum se prezintă în comparaţie cu statele membre”)
Pentru temperarea acestora, OCDE a emis și un set de recomandări pentru autoritățile din România.
În principal, reprezentanții organizației susțin că autoritățile naționale trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a PNRR, prin îmbunătățirea capacității administrative și realizarea reformelor necesare, axate pe reluarea creșterii productivității, pe crearea de locuri de muncă și pe dezvoltarea competențelor, consolidând statul de drept și finanțele publice.
În zona fiscală, principalele recomandări vizează:
- stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului fiscal pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice
- continuarea modernizării și informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special pe baza conformării voluntare.
De asemenea, organizația recomandă eliminarea inechităților (cote reduse de impozitare, excepții sau regimuri fiscale speciale) și regândirea taxelor pe proprietate, concomitent cu protejarea contribuabililor vulnerabili.
Secretarul general OCDE, cuvinte de laudă la adresa României
Performanţa economică a României, în ultimii ani, a fost foarte impresionantă, a declarat joi secretarul general al OCDE, Matthias Cormann.
Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune susţinute alături de premierul Nicolae Ciucă, după ce prim-ministrul român a depus Memorandumul iniţial privind accederea ţării noastre la organizație.
„România a fost un prieten apropiat şi un partener de preţ pentru OCDE, de mulţi ani. Cooperarea noastră a început în anii ’90, am lucrat împreună în diverse domenii de politică economică şi socială, de la reformele pieţei de capital, la politica de concurenţă, educaţie, sănătate şi, bineînţeles, cooperarea noastră în cadrul proiectului OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor. Performanţa economică a României, în ultimii ani, a fost foarte impresionantă”, a precizat Matthias Cormann, citat de Agerpres.
”Priorităţile României sunt bine aliniate cu agenda OECD, promovând o creştere mai incluzivă, optimizarea comerţului şi a investiţiilor, stimularea inovaţiei, protejarea mediului şi lupta împotriva corupţiei. De asemenea, îmbunătăţirea politicilor din domeniul educaţiei şi sănătăţii. Am avut ocazia de a discuta aceste priorităţi cu premierul Nicolae Ciucă atunci când am lansat studiul Economic Survey, la începutul acestui an”, a mai spus Matthias Cormann.
***
