România s-a clasat pe locul 49 în topul global al inovării realizat de World Intellectual Property Organisation (WIPO), agenție a Națiunilor Unite, dar se numără printre singurele patru state UE, alături de Lituania, Grecia și Slovacia, a căror performanță a fost sub așteptări. Cu alte cuvinte, nivelul inovării este sub nivelul dezvoltării economice.
Cu un an înainte, România s-a clasat pe locul 48, iar în 2020 pe locul 46. Printre punctele forte ale României se numără un aspect legat de reglementare, costul eliminării redundanțelor (locul 1), PIB/unitatea de energie consumată, dar și creșterea productivității muncii, unde ocupăm locul 4 din 132 de state analizate.
Punctele slabe se referă la politicile ”doing business”, cultura antreprenorială, nivelul investițiilor R&D sau al accesului la credit al companiilor.
Graficul de mai jos ilustrează relația dintre nivelurile de venit (PIB pe cap de locuitor) și performanța inovației (scorul din Indexul Global al Inovării – GII). Linia de tendință oferă o indicație a performanței așteptate de inovare în funcție de nivelul veniturilor. Economiile care figurează deasupra liniei de tendință au performanțe mai bune decât se aștepta, iar cele de sub linie au performanțe sub așteptări.
Raportată la PIB, performanța României este sub așteptări pentru nivelul său de dezvoltare: în graficul de mai jos se vede poziția, și în topul inovării și ca PIB:
China, pe locul 11
Elveția s-a clasat pentru al 12-lea an la rând pe prima poziție în Indexul Global al Inovației, fiind urmată de SUA.
Clasamentul este completat de Suedia, Marea Britanie, Țările de Jos și Coreea de Sud.
China a urcat pe poziția 11, devansând Franța și a devenit singura țară în curs de dezvoltare din top 30.
În 2022, un număr de 26 de țări au avut o performanță mai bună în ceea ce privește inovarea în raport cu nivelul de dezvoltare al economiilor naționale, printre care Indonezia, Uzbekistan și Pakistan.
India, Kenya, Republica Moldova și Vietnam dețin recordul, fiind la al 12-lea an consecutiv în această categorie.
Pandemia s-a dovedit ”blândă” în ceea ce privește impactul asupra inovării
Raportul din acest an arată că ”sectoarele inovatoare ale economiei mondiale sunt la răscruce”.
Pe de o parte, investițiile în știință și inovare au continuat să crească în 2021, acestea având o performanță puternică deși economia mondială se afla la apogeul unei pandemii nemaiîntâlnite în ultimul secol. Depunerile internaționale de brevete, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, publicațiile științifice și alți indicatori cheie ai inovației au arătat, de asemenea, o creștere continuă.
”De obicei, resursele de capital privat disponibil pentru finanțarea inovației se micșorează în perioadele de turbulențe economice, investițiile scăzând în conformitate cu ciclul general de afaceri. Cu toate acestea, criza actuală a înregistrat un boom istoric în activitatea de capital de risc, numărul tranzacțiilor crescând cu aproape 50% anul trecut”, susține Daren Tang, director general WIPO.
Pe de altă parte, chiar dacă pandemia bate în retragerii, norii de furtună rămân, tensiunile legate de lanțurile globale de aprovizionare, energie, comerț și alte probleme geopolitice fiind în creștere, punctează el.
Sectoarele care au continuat să investească în inovare
Articolele științifice publicate la nivel global au depășit pragul de 2 milioane pentru prima dată în 2021.
Investițiile în cercetare și dezvoltare la nivel mondial în 2020 au crescut cu o rată de 3,3 la sută, încetinind de la rata de creștere istorică de 6,1 la sută înregistrată în 2019.
Alocările bugetare guvernamentale pentru economiile cu cele mai mari cheltuieli în cercetare și dezvoltare au înregistrat o creștere puternică în 2020, deoarece guvernele au încercat cu fermitate să atenueze efectele economice ale crizei asupra viitorului inovării. Pentru bugetele de cercetare și dezvoltare din 2021, imaginea este mai variată, cheltuielile guvernamentale au continuat să crească în Republica Coreea și Germania, dar au scăzut în Japonia și Statele Unite.
La rândul lor, cei mai importanți jucători privați în cercetare și dezvoltare și-au crescut cheltuielile cu peste 11% în 2020 și cu aproape 10% în 2021, până la peste 900 de miliarde de dolari, peste nivelul de dinainte de pandemie.
Această creștere a fost determinată în principal de patru industrii:
- hardware și echipamente electrice TIC;
- Servicii software și TIC;
- Farmaceutice și biotehnologie;
- Metale de construcții și industriale.
Firme care au redus cheltuielile de R&D în 2020 activează în sectoare precum automotive și inginerie industrială și transporturi. Multe dintre acestea au reușit totuși să majoreze cheltuielile în 2021.
***
